Contează al naibii de mult ce îi aduce pe oameni împreună. Într-un fel arată un grup pe care îl adună un hobby comun, altfel unul pe care îl unește un tip de performanță și altfel grupul alcoolicilor anonimi. Un grup sectant seamănă cu unul de revoluționari, dar nu cu unul de rockeri. După cum nici grupul de gospodine bârfitoare nu se aseamănă cu grupul de golani de cartier.

În mod analog și cuplurile se formează în jurul unui ax. Acela poate fi o nevoie / o slăbiciune comună sau, dimpotrivă, o pasiune comună. Este evident că se prezintă complet diferit. Un cuplu de prieteni format conjunctural va fi mult mai puțin longeviv decât unul format, grație faptului că între cei doi exista ori un univers comun ori admirație reciprocă ori o bucurie substanțială de a fi împreună.

Clișeul ”atracția se stinge după doi ani” e o stupizenie. Se stinge dacă e de la început umflată cu pompa, superficială. Există o scală a orice, a generozității, a implicării, a sensibilității, chiar și a atracției.

La lucrurile care nu ne stârnesc pasiuni renunțăm repede, chiar dacă suntem la început cumva seduși. După cum cele mai grele despărțiri sunt de lucrurile și de ființele cu care am fost fericiți. Sunt atâția oameni care renunță la ”artă” după ce au cochetat cu ideea, care fac trei desene și o lasă baltă. Și totuși un artist care își împlinește menirea nu se satură și nu renunță niciodată.

Toți cei din gura cărora am auzit enormitatea cu ”atracția se stinge” sunt oameni care habar n-au ce e pasiunea în cuplu, n-au trăit-o sau sunt (au?) firi mai inerte, placide sau sedentare emoțional. Așa cum nu oricine e făcut să fie savant sau sportiv de performanță, nu oricine e făcut pentru pasiune amoroasă. Să nu ne amăgim. Pentru orice îți trebuie o vocație. Nu iese nimic fără abnegație, dedicație, răbdare, efort… Sunt vitale chiar și pentru poezia sau fantezia cu care te implici într-o relație. Superficialitatea și comoditatea nu duc departe.

Eu m-am plictisit de pian, de cum am dat de greu. Nu mi-a plăcut suficient instrumentul, e singura explicație. Nu mă împlinea cine știe ce faptul că mă auzeam cântând. ”Atracția” în cuplu se stinge în condiții similare.

Cu toate acestea sunt cazuri în care chiar se întețește cu timpul, după cum nu abandonează toți muzica, există mari pianiști.

Carențele de dorință și plăcere sunt problema. De aceea e de preferat ca orice asociere între oameni să se constituie în jurul unor surse de interes comune sau de voluptate.  Un cuplu sau un grup alcătuit din pasionați de ciclism are mai multe șanse de longevitate decât unul alcătuit din doi mușcați de câine.

Pentru unii însăși intensitatea poate fi elementul de legătură, temperamentul dramatic, adâncimea la care experimentează totul.

Taximetriștii și coafezele o zic adeseori pe aia ”telectuală” cu: ”într-o relație e important să ai ce discuta, să poți schimba idei”. Desigur. Fiecare cu chemarea lui, firește. Cum să pui unghii false și să nu fii filosoafă?

Adevărul e că rar găsești pe cineva care să stăpânească arta de a trăi, în orice mediu și la orice nivel de erudiție (!).

Există un prag, cred, dincolo de care, lucrurile o iau într-o direcție sau alta. Atunci când îți place ceva sau cineva puțin, în scurt timp nu mai îți place deloc, iar când îți place mult de la început, în foarte scurt timp ajunge să îți placă la nebunie, cum se spune.

Citiți și Feminitate și feminism, de aceeași autoare.