Depravatul din Gorgani – alte 52 de ciudățenii
de Doina Ruști
Am așteptat cu multă nerăbdare să întâlnesc această carte, care continuă linia deschisă în „Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot”. Reconstituie întâmplările și atmosfera din marele oraș, pe când farmecul și poezia lui erau mult mai la vedere decât în zilele noastre.
Povestea se scrie în jurul erosului, cu fine observații psihologice, care țin de abilitatea autoarei de a contempla și de a înțelege lumea.
Romanul se deschide cu un miraculos portret al „depravatului”, dar nu al tipului de mascul frivol, ci al unui bărbat capabil de infinite tandreți, de rafinament sexual, care face femeile să înflorească și chiar să întinerească de iubire:
„Femeile astea – se vedea de departe că aveau o experiență comună. Păreau renăscute, întărite cu cine știe ce elixir. Până și veșmintele erau altfel, scoase în față prin câte un detaliu neașteptat, un nasture de argint, o plasă căzută cu eleganță pe o ureche, un ciorap ieșit în inele și valuri de sub șalvari.”
Conștient de talentele lui, bărbatul începe să le comercializeze. Cererea este imensă și măgulitoare:
„Faptele lui puteau fi puse sub multe semne de întrebare, fiind considerat creatorul celor mai rafinate plăceri, nu un simplu desfrânat, ci un artist al mângâierilor.”
Dar el dispare la sfârșitul primului capitol, lăsând în urmă o carte cu sfaturi și cu relatări ale unor experiențe nu neapărat erotice, cât mai degrabă sentimentale, care le demonstrează valabilitatea.
Cartea este un fel de varianta autohtonă a „Halimei”, iar Doina Ruști una dintre Seherezadele acestei lumi.
Instinctul erotic ia cele mai bizare forme, care nu scapă însă ochiului expert.
Un croitor se îndrăgostește de trupul înalt și subțire al unei fete, care îi inspiră haine perfecte. Este un fel de muză vestimentară. Fata crede că pe ea o dorește, dar el găsește o altă muză, face alte haine, iar ea rămâne doar cu hainele dăruite de el.
Un bărbat își lasă soția pentru o copilă, dar nu se împacă cu cele întâmplate și îl apucă o mânie mare, pe care o revarsă asupra unei femei măritate cu un bărbat mult mai tânăr. Pierde totul hărțuind femeia, care își vede netulburată de mariajul ei foarte fericit.
O femeie curtează un bărbat pentru că îi place un articol vestimentar, pentru care îl și ucide.
Doi oameni se dedau unei iubiri târzii, pe care o condimentează intrând în casele altora și „probându-le” viețile.
Un mire sadic găsește tinerei soții un motiv să o pună în lanțuri, consumându-si apetitul erotic prin supunerea victimei. Dar fata se dovedește un elev silitor și învață repede lecția sadismului, pe care o întoarce înmiit.
Sunt observații psihologice extrem de rafinate, dincolo de clișeele prin care suntem învățați să privim lumea.
Se demonstrează că legile atracției nu sunt liniare, previzibile, sau, mai bine zis, vizibile. Ceva din zonele ascunse ale ființei caută și găsește ceva ce îi poteleste foamea emoțională în faldurile celeilalte ființe.
Depravarea înseamnă, de fapt, să te abandonezi demonilor interiori, mereu flămânzi și cu atât mai flămânzi cu cât începi să îi hrănești.
De aceea, este întotdeauna urmată de o sancțiune. Pedeapsa poate nici nu este o sancțiune, ci doar urmarea firească a unei greșeli pe care nu te lupți suficient să o îndrepți.
Nu morala este cea care ne condamnă, ci propria slăbiciune, pe care, din ignoranță sau din comoditate, ne grăbim să o îmbrățisăm.
