De Ziua Internațională a Bărbatului… nu v-am uitat!
Ei, ce vreți mai mult? Glumesc, cu ocazia acestei zile, dedicăm (mai ales) cititorilor noștri bărbați (dar nu numai) un articol cu vorbe rămase în istorie ale câtorva bărbați cel puțin remarcabili. La Mulți Ani, dragi bărbați de pretutindeni!
„Este de o mie de ori mai bine să fii optimist și să te înșeli, decât să fii pesimist și să ai dreptate.” (Jack Penn)
„Dragostea nu are vârstă, indiferent că este în primăvara anilor sau a toamnei, ea răbufnește și își cere drepturile!” (Gheorghe Dinică)
„Nu judec oamenii după greșelile lor, ci după dorința lor de a se corecta.” (Bob Marley)
„Doar două lucruri sunt infinite: universul și prostia umană. Însă nu sunt sigur despre primul!” (Albert Einstein)
„Iubirea este pentru oameni și zei o măreață și minunată divinitate.” (Platon)
„Nu te certa niciodată cu oamenii proști, te vor trage în jos la nivelul lor și apoi te vor bate cu experiența.” (Mark Twain)
„Melancolia-i o virtute la femeie și un păcat la bărbați.” (Emil Cioran)
„Toți oamenii își pot depăși condiția și pot dobândi succesul, dacă sunt pasionați și dedicați cauzei lor.” (Nelson Mandela)
Nelson Mandela, sursă foto: karsh.org
Care sunt trăsăturile masculinității în viziunea psihologilor?
Masculinitatea, un concept profund încorporat în structura socială și psihologică a umanității, a fost interpretată și redefinită în multiple moduri de-a lungul timpului. În domeniul psihologiei, unde analiza comportamentului și a identității umane ocupă un loc central, viziunile asupra masculinității se diversifică semnificativ. Acest articol își propune să exploreze perspectivele unor psihologi celebri asupra masculinității, evidențiind trăsături cheie și interpretări semnificative.
Sigmund Freud și Teoria Sexualității
Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei, a avut o influență profundă asupra modului în care masculinitatea este percepută în psihologie. Freud a văzut masculinitatea prin prisma complexului lui Oedip, unde tânărul băiat trece printr-o fază de atracție față de mama sa și rivalitate cu tatăl, acesta fiind considerat un moment decisiv în dezvoltarea masculinității. Pentru Freud, trăsăturile precum agresivitatea și competitivitatea erau adesea legate de reprimarea sau canalizarea impulsurilor sexuale.
Carl Jung și Anima/Animus
Carl Jung, un alt pionier al psihologiei adâncimii, a introdus conceptul de Anima și Animus în teoria sa despre arhetipurile inconștientului. Anima reprezintă partea feminină prezentă în inconștientul bărbatului, în timp ce Animus este partea masculină din inconștientul femeii. În viziunea lui Jung, o masculinitate echilibrată include recunoașterea și integrarea acestor aspecte, conducând la o personalitate mai întreagă și armonioasă.
Erich Fromm și Fuga de Libertate
Erich Fromm, un renumit psihosociolog și psihanalist, a examinat masculinitatea prin prisma relațiilor sociale și a construcțiilor culturale. Fromm a discutat despre modul în care structurile societale influențează expresiile de masculinitate, adesea încurajând tipare de comportament autoritare sau conformiste. El a subliniat importanța conștientizării și depășirii acestor presiuni sociale pentru atingerea unei forme autentice de libertate personală.
Albert Bandura și Teoria Social-Cognitivă
Albert Bandura, cunoscut pentru teoria sa social-cognitivă, a explorat modul în care comportamentul masculin este modelat prin observație și imitație. Conform lui Bandura, masculinitatea nu este înrădăcinată în biologie pură, ci este învățată prin intermediul rolurilor de gen observate în familie, mass-media și societate. Această perspectivă subliniază importanța mediului social în formarea trăsăturilor masculine.
Robert J. Stoller și distincția ”identitate de gen”
Robert J. Stoller, un psihiatru și psihanalist, a făcut distincții clare între sex, identitate de gen și rolul de gen. El a argumentat că masculinitatea este mai mult decât o simplă consecință a diferențelor biologice, fiind profund influențată de cultura și experiențele individuale. Stoller a subliniat complexitatea masculinității, sugerând că aceasta include o gamă largă de expresii și comportamente care depășesc stereotipurile tradiționale.
Concluzie: Viziunile psihologilor celebri asupra masculinității variază de la interpretări biologice și psihosexuale la perspective socioculturale și de învățare socială. Această diversitate de perspective subliniază complexitatea conceptului de masculinitate și necesitatea unei abordări multidimensionale pentru înțelegerea sa. În cele din urmă, explorarea trăsăturilor masculinității în psihologie oferă oportunități valoroase pentru depășirea stereotipurilor restrictive și pentru promovarea unei înțelegeri mai profunde a identității umane.
Absolut necesar pentru mamele de băieți!!!!
În umbra lui Saturn
Citește și Charles Bukowski – Dă-mi o femeie vie în seara asta
M-am născut în Cluj-Napoca, județul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secția artă dramatică, promoția 2010-2014), Facultatea de Istorie și Filosofie (secția Filosofie, nivel licență) în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoția 2015-2018) și cursurile masterale ale Facultății de Litere, în cadrul aceleiași universități (masteratul de Studii Literare Românești, promoția 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la Păltiniș”, „eCreator” și „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 și membră a Cenaclului Literar Studențesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „Echivalențe”.