Atunci când te îndrăgostești, idealizezi: oamenii, timpul, spațiul, orice gest, orice cuvânt, toate capătă dimensiuni hiperbolice. „M-am îndrăgostit de tine” e titlul melodiei lui David Bisbal, unul dintre cei mai cunoscuți cantautori spanioli, un trubadur modern pentru care sângele curge iubire, așteptare, dor… Și când te gândești că artistul a abandonat studiile în clasa a IX-a, iar tatăl său l-a angajat ca grădinar la pepiniera municipală din Almería… 33 de Discuri de Platină,17 Discuri de Aur și 2 Discuri de Diamant, o performanță extraordinară pentru cântărețul născut în 5 iunie 1979, care a urcat pe marile scene ale lumii alături de Rihanna, Chayanne, Ricky Martin sau Shakira…

Melodia amintește de celebrul mit al sufletului pereche, am mai scris despre androginie și promisiunea Paradisului pierdut… Miturile vin să acopere întrebările, ezitările și eșecurile, să panseze acolo unde stăruie inconsistența realității. Iubirea e realitate atunci când învinge proba timpului și a limitei umane. Dar e frumos să visezi, atâta timp cât nu (îți) faci rău.

Și încă ceva: într-o viață, un om are un singur suflet pereche. Restul e poezie.

Oamenii cred că un suflet pereche te completează perfect și asta e ceea ce își dorește toată lumea. Însă un adevărat suflet pereche este ca o oglindă, este acea persoană care îți arată tot ce te trage înapoi și este acea persoană care te pune față în față cu tine pentru a-ți putea schimba singur viața.

Probabil că un suflet pereche adevărat e cea mai importantă persoană pe care ți-e dat să o întâlnești în viață, pentru că-ți spulberă toate prejudecățile și te obligă să te trezeșți.

Dar să trăieșți cu un suflet pereche pe veci? Nu. Prea dureros. Sufletele pereche vin în viața ta doar ca să-ți arate o altă față a ta, apoi pleacă. Rolul sufletului pereche este să te zdruncine, să-ți dizolve puțin ego-ul, să-ți arate obstacolele și adicțiile pe care le ai, să-ți deschidă sufletul, pentru ca o nouă lumină să poată pătrunde în el. Să te aducă la disperare, să te facă să-ți pierzi controlul în așa măsură încât să te determine să-ți schimbi viața, să te transformi…

Elizabeth Gilbert – ”Mănâncă, roagă-te, iubește”

Me enamoré de ti
Me enamoré de ti perdidamente,
Y nuestros mundos son tan diferentes.
Me enamoré de ti y ¡que le voy a hacer!
Se pinta de colores toda mi alma
Con esa dulce luz de tu mirada,
Y al verte sonreír, vuelvo a tener fe.
Me enamoré de ti y no me lo esperaba
Que algún día yo de amor iba a morir,
Y ahora soy un hombre nuevo,
Miro más al cielo,
Y cuento estrellas al dormir.
Y ahora tengo mi fortuna
Que expira en la luna,
Y al pensarte sonreír,
Hoy vuelvo a vivir.
Entraste sin permiso en mi vida
Creyéndome que todo lo tenía,
Y ahora que estás aquí
Yo tengo un corazón,
Tu llenas de sentido mis días,
Y no me importa nada lo que digan
Aquellos que muy poco saben del amor.
Me enamoré de ti,
Jamás lo imaginaba
Que algún día yo
De amor iba a vivir,
Y ahora soy un hombre nuevo,
Miro más al cielo,
Y cuento estrellas al dormir.
Y ahora tengo mi fortuna
Que expira en la luna.
Y al pensarte sonreír,
Hoy vuelvo a vivir.
Me enamoré de ti y no me lo esperaba
Que algún día yo de amor iba a morir.
Y ahora soy un hombre nuevo,
Miro más al cielo,
Y cuento estrellas al dormir.
Y ahora tengo mi fortuna
Que expira en la luna,
Y al pensarte sonreír,
Hoy vuelvo a vivir
Muriendo de amor por ti.