Bodypainting sau Pictura pe corp, una dintre cele mai fascinante arte care s-au păstrat din cele mai vechi timpuri, reușind să trezească emoție, cu aceeași intensitate. Fie că este vorba de întregul corp, de față sau de mâini, pictura aceasta care face corp comun cu pielea și cu liniile trupului reprezintă una dintre metodele de venerare a frumuseții, pentru că pune laolaltă culoarea și mișcarea corpului, iar măiestria artistului este cu atât mai mare cu cât figurile pe care le reproduce pe un material viu, brut, uneori devin atât de vii, încât par desprinse din realitatea însăși.

Zilele acestea se desfășoară în Equatorial guinea Bodypainting Festival, care a fost pentru noi o sursă de inspirație pentru acest articol, care se vrea mai puțin un material documentar, informativ, și mai mult unul provocator de plăcere estetică.

Se știe că această formă de artă e prezentă încă din vechime, având un sens religios aparte în cadrul ceremoniilor din cadrul societăților ancestrale. Pe atunci, vopsirea corpului se făcea cu materialele aflate la îndemână: folosit argilă și pigmenți naturali, cum ar fi plantele locale și cărbunele umed. Ritualul este prezent încă și astăzi la indigenii din Australia, Noua Zeelandă, insulele Pacificului și în unele părți din Africa în care încă se practică pictura corporală, cu prilejul unor anumite sărbători. Una dintre cele mai cunoscute forme de pictură corporală temporară este Mehndi, care folosește coloranți din henna și este încă populară în India, Orientul Mijlociu și, relativ recent, a pătruns și în Occident.

Pictatura corporală completă ca formă de artă a cunoscut o revigorare în societatea occidentală în jurul anilor 1960. Înainte de aceasta, au existat spectacole publice de artă corporală, dar nu se poate spune că au avut succes. De exemplu, în 1933, la Târgul Mondial din Chicago, Max Factor Senior și modelul său, Sally Rand, au fost arestați pentru  perturbarea ordinii publice. Max Factor o pictase el însuși pe  Rand cu noua sa linie de machiaj, ca un mijloc de a-și face reclamă.

Din cauza normelor morale ale acelor timpuri, care amendau nuditatea, bodypainting-ul trebuia să mai aștepte, iar astfel  a devenit o mișcare artistică alternativă (minoră) abia în anii 1950 și 1960.  Vopseaua/machiajul a fost folosit pentru a acoperi corpul unui model și apoi acesta transfera pictura pe un mediu ca hârtia sau pânza prin atingerea sau rularea pe el.

Acestea erau începuturile. În anii nouăzeci, Joanne Gair a adus pictura corporală în mainstream, cu premiul „Demi’s Birthday Suit” acordat de Vanity Fair în august 1992, având-o pe copertă pe Demi Moore.

Astăzi, există în întreaga lume festivaluri anuale de pictură corporală, cum ar fi Festivalul Mondial de bodypainting din Pörtschach, Austria, unde pictorii profesioniști și amatori își arată abilitățile. 

Și, desigur, unul dintre cele mai impresionante, Equatorial guinea Bodypainting Festival, o sărbătoare a artei de a înfrumuseța corpul uman și de a scoate în evidență armonia sa cu universul în care trăiește. 

 

Apare evidentă tentația de a crea echivalențe picturale între oameni, animale și plante, ca un tablou universal al unei naturi paradisiace în care elementele se pot confunda la un moment dat, semn că ele au fost zămislite din aceeași substanță și au ieșit din mâna unui unic artizan, natura. Geometrii încărcate de o simbolistică aparte, armonii cromatice inspirate, se regăsesc într-un stil plin de naturalețe, care încântă ochiul și provoacă la o înțelegere mai profundă a legăturii dintre om și artă.

Bodypainting, pictura pe corp, este o formă de artă în care pielea umană este folosită ca pânză pentru a crea opere de artă temporare. Spre deosebire de tatuaje, bodypainting-ul nu este permanent, durând de obicei câteva ore până la câteva zile. Această practică are rădăcini adânci în istorie și cultură, dar a evoluat semnificativ în timpurile moderne, având implicații estetice, culturale și psihologice.

Bodypainting-ul are o istorie bogată și diversă, fiind practicat de civilizații antice precum egiptenii, mayașii și aborigenii australieni. În aceste culturi, pictura pe corp era adesea asociată cu ritualuri religioase, ceremonii de trecere și pregătiri pentru război. De exemplu:

  • Egiptenii antici foloseau henna pentru decorarea corpului în ritualuri și ceremonii.
  • Mayașii și alte civilizații mezoamericane își decorau corpurile cu vopsele naturale pentru a-și onora zeii și a marca evenimente importante.
  • Aborigenii australieni foloseau pictura corporală pentru a-și spune poveștile și a-și celebra tradițiile.

În timpurile moderne, bodypainting-ul a evoluat într-o formă de artă recunoscută, adesea folosită în spectacole, fotografie artistică, modă și campanii publicitare. Artiștii moderni de bodypainting, precum Joanne Gair și Craig Tracy, au adus această artă în lumina reflectoarelor internaționale, demonstrând complexitatea și frumusețea picturilor pe corp.

Implicații psihologice ale bodypainting-ului

Bodypainting-ul are implicații psihologice profunde atât pentru artiști, cât și pentru modelele care participă la acest proces:

  1. Exprimare de Sine:

    • Bodypainting-ul oferă o platformă unică pentru exprimarea de sine și creativitate. Artiștii pot explora teme personale și sociale prin arta lor, în timp ce modelele pot experimenta un sentiment de eliberare și autenticitate.

  2. Încrederea în Sine:

    • Participarea la bodypainting poate crește încrederea în sine a modelelor. Procesul de a-și expune corpul și de a deveni o pânză vie pentru artă poate ajuta la depășirea complexelor legate de imaginea corporală și la promovarea unei acceptări pozitive a propriului corp.

  3. Conexiune Emoțională:

    • Bodypainting-ul creează o conexiune emoțională profundă între artist și model. Acest proces intim poate duce la formarea unor legături puternice și la un sentiment de colaborare și încredere reciprocă.

  4. Mindfulness și Relaxare:

    • Procesul de aplicare a vopselei pe corp poate avea efecte relaxante și meditative. Modelele adesea descriu experiența ca fiind calmantă și deconectantă, ajutându-i să se concentreze asupra momentului prezent.

  5. Transcenderea Identității:

    • Bodypainting-ul permite modelelelor să își asume noi identități și roluri. Prin transformarea vizuală, modelele pot explora diferite aspecte ale personalității lor sau pot transcende granițele identităților lor obișnuite.

Bodypainting și societatea

Bodypainting-ul are și o componentă socială semnificativă. În multe festivaluri și evenimente, cum ar fi Festivalul Mondial de Bodypainting din Austria, arta corporală este folosită pentru a aduce oamenii împreună, a celebra diversitatea și a promova acceptarea corporală. De asemenea, bodypainting-ul a fost folosit în campanii de conștientizare și activism social, atrăgând atenția asupra problemelor de sănătate și drepturi ale omului.

Astfel, ea nu i-a oferit omului doar adăpost, resurse și forță pentru a supraviețui, ci l-a înzestrat și cu spirit creator, pentru a-i reda frumusețea și, implicit, a o păstra ad aeternum.

Bodypainting-ul este o formă de artă complexă și multifațetată, cu rădăcini adânci în istorie și cultură. Implicațiile sale psihologice sunt variate și profunde, oferind oportunități de exprimare de sine, creștere a încrederii în sine și conexiuni emoționale. În lumea modernă, bodypainting-ul continuă să evolueze și să inspire, aducând frumusețe și introspecție în viața celor care participă la această artă efemeră.

Sursă fotografii:
Equatorial guinea Bodypainting Festival