În mod normal, n-ar trebui folosit termenul de „versus”, pentru că antinomiile trebuie să rămână într-o zonă de confort existențial. Fiecare este unic în felul său, chiar dacă natura ne-a divizat pe specii. Și totuși, în dragoste simți, gândim și acționăm diferit, uneori fără ca întotdeauna să înțelegem de ce.

Iată un punct de vedere.

Un deziderat al feminităţii este ca o femeie să îşi devoteze viaţa dragostei – iubirii faţă de mamă, iubirii romantice, iubirii religioase, unei griji amorfe, nediferenţiate. Teritoriul inimii este, ce-i drept, o provincie deschisă către tot, dar numai de la femei se aşteaptă să facă o carieră obsesivă din explorarea sa, să afle orice fel de aventură, putere, împlinire sau tragedie pe care viaţa le oferă înăuntrul graniţelor acestei regiuni.

Este mai presus de orice îndoială că o femeie este aptă să se simtă mult mai feminină, mult mai încrezătoare în lumea interioară a genului ei, atunci când este angajată profund într-un anume stadiu al dragostei – chiar în iubirea adolescentină, sau în stadiul de dragoste neîmpărtăşită ori inimă frântă.

Romy schneider și Peter O’Toole

tumblr.com

Bărbaţii au suferit din dragoste şi au realizat măreţe fapte în numele dragostei, dar ce bărbat s-a simţit vreodată în vârful masculinităţii sale atunci când a fost bolnav din dragoste sau a suferit din cauza ei?

Susan Brownmiller (n. 15 februarie 1935, New York City) este o activistă și jurnalistă americană radical-feministă. A devenit cunoscută prin scrierile sale, ca Against Our Will: Men, Women, and Rape, în care dezbate probleme legate de viol. A participat la mișcarea feministă Freedom Summer, fiind una dintre întemeietoarele organizației Women Against Pornography „Femei împotriva pornografiei”). Vorbește și scrie numai despre teme feministe.