La cei 79 de ani, Garfunkel rămâne încă o voce capabilă să stârnească emoții intense, iar palmaresul cu care se prezintă în istoria muzicii contemporane e demn de invidiat. Cunoscătorilor de muzică bună nu le este deloc străin timbrul său cu totul special, precum și stilul în care se împletesc note de folk, blues și jazz.
„Cântecele au imagini. Sunt cântece cu sevă şi cântece seci. Dar şi melodii măreţe.”
Arthur Ira „Art” Garfunkel (n. 5 noiembrie 1941), cântăreț, poet și actor american, este cunoscut ca membru al trupei de muzică folk, Simon & Garfunkel.
Ca vocalist, și-a câștigat notorietatea cu single-ul „Bridge over Troubled Water” ce a atins primul loc în topuri. Cariera sa solo include un hit în top 10, trei hituri în top 20, șase hituri în top 40, paisprezece singleuri Adult Contemporary top 30, cinci Adult Contemporary pe primul loc, o nominalizare la Globurile de Aur și una la People’s Choice Awards. În filmul american „Boxing Helena”, produs în anul 1993 sub regia lui Jennifer Chambers Lynch.
„I sit here thinking of memories we knew
Life rushes by so fast
We all are blind, and we stumble through our days
„A trebuit să îl sun pe Art pentru interviu, întrucât acesta era în New York, la 600 de mile distanță. A răspuns rapid, cu o voce prietenoasă și caldă:„Bună J.T. Lasă-mă să închid ușa biroului meu …’’ (Tonul sincer și familiar mi-a liniștit nervii, oarecum). Sunetul tăcerii s-a rupt în cele din urmă când a revenit și m-a întrebat cum îmi fusese ziua. În tonul său era o adevărată autenticitate, încât toate temerile mele au dispărut repede.
Conversația noastră a început cu anumite teme politice, încălzire globală, mediul înconjurător, lipsa de ingeniozitate din industria studiourilor de înregistrare și rolul tehnologiei în apatia contemporană. Discuția a luat de mai multe ori întorsături surprinzătoare, astfel ca la final nu reușisem să termin întrebările de pe lista meticulos întocmită. Cu toate acestea, am ajuns la proiectul său actual, Some Enchanted Evening cât și la turneul de promovare. Some Enchanted Evening este o colecție eclectică de melodii în stil Tin Pan Alley, cu piese de Johnny Mercer, Jimmy Dorsey și, nu în ultimul rând, Rogers și Hammerstein.
Recunosc, era descurajant să intervievez o astfel de figură iconică, un om ale cărui realizări au variat de la domenii ca matematica până la toată muzica, proza și poezia pe care le-a creat. Existau oare lumi pe care să nu le poată cucerii si lucruri pe care să nu le poată atinge?
„Încă nu am apucat să cânt la potențialul meu maxim. Pot cânta mai bine decât știe și m-a văzut lumea”, a spus el categoric, în timp ce în mintea mea, încercam să găsesc defecte în interpretarea lui din Bridge Over Troubled Water. ‘’Sunt încă în plin proces de perfecționare. Sunt cântăreț. Am făcut tot ce aveam de făcut? Nu!‘’
L-am dezaprobat, respectuos desigur, spunându-i despre căldura pe care piesele sale mi-o inspirau.
„Zâmbesc pentru că, știi, sunt destul de mulțumit. Știu că nu ar trebui să spui asta, dar, după o grămadă de albume, am realizat un lucru: nu te arăta publicului ca un cântăreț! Trebuie doar sa le gâdili urechile, să îl servești și să îl încânți pe ascultător pe cale sonoră! Așa că, în acest album, încerc să fiu un servitor și să încânt publicul cu muzica mea!’’
Având experiență în matematică, mă întrebam dacă a văzut vreodată construcția muzicală ca pe un proces matematic elegant.
„Ei bine, cu siguranță așa îl văd pe Bach și creațiile sale. Sunt de o precizie extraordinară. Și observ acest lucru și când țin ritmul în timp ce cânt. Este un joc menit să atragă ascultătorul.”
Apariția pe scena muzicală, precum și conștientizarea amplorii lumii, în timpul unei evoluții complicate a structurii social-politice, Art Garfunkel a văzut “cusăturile” care țin America unită. A făcut turnee de-a lungul țării și are o viziune amplă asupra fenomenului schimbării. L-am întrebat cum vede noua tehnologie si care consideră că sunt implicatiile acesteia în industria muzicală.
„Sunt foarte fericit să spun că nu înțeleg pe deplin”, a recunoscut el fără regret. „Este o țintă în mișcare, nisipuri mișcatoare. Nu trebuie să mă încadrez în acest curent. Tot ce trebuie să fac este să cânt. Pot găsi un loc unde să cânt? Poate că nu este afacerea cu discuri, poate este doar scena. „
„WH Auden are această mică scurtă poezie, care predică acceptarea:„ Încearcă și îmbrățișează orice se întâmplă pentru că acestea sunt viețile noastre, și ne place să fim în viață / Binecuvântează ceea ce există pentru a fi / Pec el care trebuie să se supună / Pentru ce altceva sunt făcut? / Sunt sau nu sunt de acord? “
„Este o perioadă grea. Nu iau parte la schimbare. Sunt mândru că sunt demodat în multe feluri … Nu dețin un telefon mobil, nu am avut niciodată un computer. Nu știu cum funcționează. Costă. „, a declarat el, aparent sfidător. „Am personal care să mă ajute, dar ceva îmi spune că nu vreau să învăț să comunic într-un mod mai rapid. Sunt lucruri care determină calitatea vieții, așa că nu vreau să găsesc scurtături.”
Aveam o întrebare pen care doream atât de mult să i-o adresez, și, desi îmi era frică, a apărut brusc în conversație, așa că m-am aventurat. Următorul său turneu avea să includă piese din repertoriul Simon și Garfunkel?
„Voi cânta Kathy’s Song aproape de sfârșitul spectacolului”, a spus el, spre ușurarea mea. „Este o melodie de dragoste frumoasă, nostalgică. Îmi place să spun că este cea mai bună melode de dragoste a lui Paul Simon.”
Am aruncat o privire panicată la ceas. Interviul trebuia să dureze cincisprezece minute și trecuseră treizeci și cinci. Lista mea cu întrebări pregătite fusese aproape complet uitată, deoarece mă pierdusem în conversația cu una dintre cele mai prolifice figuri contemporane. Conversația noastră s-a încheiat cu o frază poetică, prin care Art a rezumat nu numai ultima jumătate de oră, ci și esența existenței umane. „Viața noastră este dragoste și un adio continuu.”
