login
mă voi loga cu un nume și o parolă
false
ca să spun adevărul.
jumătate de adevăr.
doar o bucată firavă de adevăr.
o să-ți dai seama e tot
ce am putut salva
după tandrele pene de curent din ultimele
veri ale păpușii mecanice
avea o inimă de metal cu care spărgea
nuci și-mi dădea miezul mie, ea mărunțea coaja
și își colora părul
era o frumusețe, mai ales când îmi suflam șuvițele
din ochi
să pot privi fără să văd
adevărul
foto sursa
________
pe un scaun de lemn la masa de lemn
stă omul de lemn și soarbe nu se știe ce soarbe
c-o lingură
de lemn. câteodată îi scapă
din gură o vorbă
de lemn. nimeni l-aude
toți în jur sunt
un lemn. din lemn să fii
și totuși
te doare să treci neputincios
pe lângă… citește și lemn
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.
