„Între 10 şi 15 dintre prietenii mei din copilărie din Minsk au murit de cancer. Cernobîl ucide.” (Svetlana Aleksievici)

Cernobîl a afectat viața multor oameni din toată Europa, continuând s-o facă până în zilele noastre.  La momentul declanșării exploziei, aproximativ ora 1 noaptea, 8 tone de substanţe radioactive au fost aruncate din reactor şi împrăştiate în jurul zonei sau luate de vânt, echivalând cu efectele a 500 de bombe nucleare asemănătoare celor de la Hiroshima sau Nagasaki. Statisticile arată că peste 60 000 de oameni au murit ca urmare a radiaţiilor, iar câteva milioane au avut şi mai au de suferit, în special de cancer tiroidian, dar și de malformații apărute la noile generații.

Contextul exploziei

Centrala nucleară de la Cernobîl era compusă din patru reactoare, dintre care reactorul numărul 4 a fost cel care a explodat. În seara de 25 aprilie 1986, inginerii de la centrală desfășurau un test de siguranță pentru a verifica capacitatea sistemului de a furniza energie electrică în cazul unei întreruperi a alimentării cu energie externă. Testul implica încetinirea producției de energie și a sistemelor de răcire.

În timpul testului, au avut loc mai multe erori de operare și deficiențe de proiectare. Sistemele de siguranță au fost dezactivate pentru a permite testul, iar nivelul de energie a scăzut sub limitele sigure. Când echipa a încercat să readucă reactorul la niveluri normale, au avut loc reacții nucleare necontrolate care au dus la creșterea temperaturii și, în cele din urmă, la explozie.

Acest dezastru este catalogat ca fiind unul dintre cele mai severe și periculoase din istoria umană, iar ONU a decis că ar trebui să existe o zi pentru a observa istoria a ceea ce s-a întâmplat, a cunoaște proporțiile catastrofei și a-i înțelege mecanismele. Există multe documentare despre acest tragic eveniment, iar ziua este prielnică mai multe pentru a afla despre ceea ce a dus la constituirea Zilei Internaționale de Comemorare a Dezastrelor de la Cernobîl.

Foto: Igor Kostin

Centrala nucleară de la Cernobîl (în traducere „pelinul negru”) a fost construită în 1977, în Ucraina, pentru a ajuta la producerea de energie electrică pentru infrastructura Uniunii Sovietice și pentru a impulsiona creșterea economică. Înainte de incident, în 1982, centrala nucleară a avut o distrugere parțială a reactorului 1, provocând pagube care au necesitat câteva luni de reparații. 

Cernobîl în timpul construcţiei sale

Accidentul nu a fost raportat iniţial, până la dezastrul de la Cernobîl ( 26 Aprilie 1986). Dezastrul a fost cauzat de o creștere a puterii care a provocat explozii și focuri deschise, ceea ce a dus la o scurgere semnificativă a radiațiilor, care s-au dispersat în atmosferă, afectând inclusiv țările înconjurătoare: radiațiile s-au extins până în Norvegia, după cum au precizat sursele, având în vedere faptul că după câteva zile de la accident, vântul și-a schimbat direcția.

În prezent

Deși incidentul a determinat închiderea uzinei, efectele acestui accident au dus la consecințe de lungă durată, fiind extrem de agresive și dăunătoare. Principalul pericol a fost expunerea la radiații a peste 8,4 milioane de oameni. Comunicarea despre incident în sine a fost întârziată și ascunsă; prin urmare, comunicarea dintre oficiali și locuitorii orașelor învecinate a fost neclară, determinând ca mulți să fie afectați de radiațiile cauzate de efecte precum ploaia letală și apa contaminată.

Pripyat, Ucraina

Mulți indivizi suferă astăzi de numeroase maladii și/sau malformații care au rezultat din acest dezastru. În consecință, ONU a creat mai multe inițiative și tehnici de dezvoltare pentru a facilita controlul acestei probleme. Această zi comemorativă a fost astfel înfiinţată în 2016 pentru a învăța oamenii despre istoria acestui incident, pentru a observa consecințele a ceea ce s-a întâmplat și pentru a preveni evenimente viitoare. În orice caz, conform cercetărilor, este nevoie de câteva zeci de mii de ani până când zona va fi total decontaminată. Și da, mai sunt oameni care trăiesc încă acolo, aproximativ 150, majoritatea persoane în vârstă, deși nivelul radiațiilor este încă extrem de ridicat.

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), oferă o analiză detaliată a impactului dezastrului de la Cernobîl din 1986. Iată câteva puncte cheie din acest raport:

Evaluarea impactului asupra sănătății

Raportul a evaluat impactul asupra sănătății umane ca rezultat al expunerii la radiații. Cea mai semnificativă creștere a problemelor de sănătate a fost observată în rândul copiilor și adolescenților care au suferit de cancer tiroidian, asociat cu consumul de alimente și lapte contaminate cu iod radioactiv. Un număr semnificativ de cazuri de cancer tiroidian a fost raportat în zonele afectate, dar rata de vindecare este ridicată, cu o mortalitate redusă.

Numărul deceselor cauzate de radiații

Raportul a estimat că până la 4.000 de persoane ar putea muri în cele din urmă din cauza efectelor radiațiilor rezultate din dezastrul de la Cernobîl. Această estimare include lucrătorii care au intervenit imediat după explozie (așa-numiții „lichidatori”), precum și persoanele expuse în zonele din jurul centralei. Totuși, aceste decese nu s-au produs imediat și sunt proiectate pe baza modelelor de risc legate de expunerea la radiații.

Impactul social și economic

Raportul a subliniat și impactul social și economic al dezastrului. Regiunile afectate au suferit pierderi economice semnificative, iar evacuarea a dus la dezrădăcinarea comunităților. Acest lucru a generat stres și probleme sociale, care au contribuit la deteriorarea sănătății mentale și la o serie de probleme sociale, cum ar fi alcoolismul și anxietatea.

Recomandări pentru viitor

Raportul a recomandat o serie de măsuri pentru a gestiona consecințele dezastrului și pentru a preveni astfel de incidente în viitor. Printre aceste recomandări se numără implementarea de protocoale mai stricte de siguranță nucleară, dezvoltarea de programe de sănătate publică pentru monitorizarea efectelor pe termen lung ale expunerii la radiații și oferirea de sprijin social și economic comunităților afectate.

Interpretări și critici

Deși raportul Forului Cernobîl a fost considerat un document important pentru înțelegerea dezastrului, el a fost și criticat pentru subestimarea impactului pe termen lung și pentru abordarea conservatoare a numărului estimat de decese. Unii experți și organizații susțin că numărul real al victimelor și consecințele asupra sănătății ar putea fi mult mai mari.

Raportul Forului Cernobîl rămâne o sursă de referință pentru cei care doresc să înțeleagă complexitatea impactului dezastrului și pentru cei care doresc să evalueze riscurile asociate energiei nucleare.

Pripyat, Ucraina

Puteți începe cercetând evenimentul în sine, astfel încât să înțelegeți ce s-a întâmplat în timpul dezastrului de la Cernobîl. Faceți-vă timp pentru a aprinde o lumânare sau a spune o rugăciune pentru cei care sunt încă afectați de efectele de radiațiilor.

 Împărtășiți această zi pe rețelele de socializare, folosind hashtag-ul #chernobyldisasterday, astfel încât toată lumea să afle de ce este important să-și amintească această zi. 

Și un articol pe care vi-l recomandăm: „Moștenirea Cernobîl”