Sculptorul și muza lui măiastră…

Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înţelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu…
Auzi? Mă-nţelegi?”.
*****

Lăsaţi de-o parte forţa şi subtilitatea: în general e suficientă ordinea în gândire.„. Vorbe cu tâlc spuse, la un moment dat, de Michel de Montaigne. Pe numele mai puţin cunoscut de Michel Eyquem de Montaigne-Delecroix (n. 28 februarie 1533 – d. 13 septembrie 1592), celebrul gânditor, creator al eseului, a fost unul din cei mai importanți filosofi francezi ai Renașterii. Viziunea lui, modernă şi transformatoare la vremea aceea,  i-a influențat pe Francis Bacon, René Descartes, Blaise Pascal, Jean-Jacques Rousseau, precum și pe gânditorii tuturor timpurilor, având în vedere libertatea modelului de gândire pe care l.a creat, punând accentul pe elementul biografic şi aşezând personalitatea umană în centru creaţiei. Literatura non-ficțională modernă se revendică din Eseurile lui Montaigne, iar scriitori de toate orientările continuă să se inspire din opera lui.

„Oamenii,  scrie Montaigne după 1572,  hotărăsc să admită cutare adevăr şi să respingă altul, fiecare după judecata lui;dar au în spiritul lor o idee exactă asupra limitei dintre posibil şi imposibil? Ceea ce părea imposibil ieri, mâine poate fi un fapt de experienţă, şi dacă e de ales între două mărturii, e de preferat evidenţa directă, argumentul intuitiv, concluziilor formulate de raţiune…” (Eseuri).

*****

„Până la urmă, orice ar fi, soarele se află în mijlocul a tot ce există.” (Nicolaus Copernic)

Nicolaus Copernic (germ. Nikolaus Kopernikus, pol. Nikołaj Kopernik) (n. 19 februarie 1473 – d. 24 mai 1543), astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar.


În tratatul său, Copernic reia o veche ipoteză heliocentrică (Soarele se află în centrul sistemului solar), deja susținută de filosofii pitagoreici, și descrie cele trei tipuri de mișcări ale Pământului: în jurul axei („rotație”), în jurul Soarelui („revoluție”) și în raport cu planul eliptic, menținând teza aristotelo-ptolemeică asupra Universului finit delimitat pe cer de stelele fixe, deși lărgindu-i substanțial dimensiunea în raport cu Universul ptolemaic, pentru a putea explica astfel lipsa paralaxei stelare (între sfera a șaptea a lui Saturn și a opta sferă, aceea a stelelor fixe, Copernic postulează un enorm spațiu).

*****

Georgios Nicholas Papanikolaou (sau George Papanicolaou; n. 13 mai 1883, Kymi, insula Euboea, Grecia – d. 19 februarie 1962) a fost un medic grec, pionier al citologiei și al detecției cancerului, cunoscut ca inventator al testului care îi poartă numele.Testul, denumit astăzi testul Babeș-Papanikolaou, după el și după medicul român Aurel Babeș care l-a descoperit independent de el, este utilizat astăzi în toată lumea pentru detecția și prevenirea cancerului cervical și a altor boli ale aparatului reproducător feminin.

Dr. Papanicolaou a primit Premiul Albert Lasker pentru Cercetări Clinice Medicale în 1950. Portretul său a apărut pe versoul bancnotei grecești de 10.000 de drahme în circulație între 1995-2001, înainte ca aceasta să fie înlocuită de moneda Euro.

*****

„Nu poți descoperi noi oceane până când nu ai curajul să pierzi din vedere țărmul.”

André (Paul Guillame) Gide (n. 22 noiembrie 1869, Paris – d. 19 februarie 1951, Paris) a fost un scriitor, umanist și eseist francez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în anul 1947.
Gide a militat pentru cunoașterea de sine și sinceritate iar această credință a fost îmbogățită de umanismul său și de apelul continuu la toleranță pe care l-a susținut prin intermediul întregii sale opere. Deși a fost o figură literară nu lipsită de controverse în plan biografic, Gide a fost considerat un spirit revoluționar, care a sprijinit deschis calea libertății individuale și a sfidat principiile moralității înguste, mic burgheze.

*****

Trăim pentru cărți. Misiune dulce în această lume dominată de dezordine și decădere.”

Umberto Eco (n. 5 ianuarie 1932, Alessandria, Piemont – d. 19 februarie 2016, Milano) a fost un scriitor italian, editor, filosof și semiotician.Este cunoscut în special pentru romanul său Numele trandafirului (Il nome della rosa, 1980), în care a combinat elemente de semiotică într-un cadru ficțional combinat cu analiză biblică, studii medievale și teorie literară. De atunci a scris mai multe romane, incluzând Pendulul lui Foucault și Insula din ziua de ieri. Cel mai recent roman al său, Cimitirul din Praga, publicat în 2010, este un best-seller. Umberto Eco a fost președintele Școlii Superioare de Studii Umaniste, Universitatea din Bologna, și membru onorific al colegiului Kellogg, Universitatea din Oxford. A scris texte academice, cărți pentru copii și multe eseuri.

Şi nu uitaţi:
Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim. Iar oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri gata făcute de la negustori. Și cum nu există negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni.”Antoine de Saint Exupery

*****

Trebuie să înveţi a deosebi focul dragostei supraomeneşti de râvnirea simţurilor. E greu şi pentru sfinţi.” (Umberto Eco)
‘Numele trandafirului’ este un film istoric de dramă și mister, coproducție italianā-vest-germanā-francezā, din 1986 în regia lui Jean-Jacques Annaud, bazată pe romanul cu același nume de Umberto Eco.
Sean Connery îl interpretează pe fratele franciscan William de Baskerville, chemat să rezolve misterul unor crime dintr-o abație medievală, iar Christian Slater este ucenicul său, Adso de Melk.
*****
Nu mi-a plăcut școala. Fiecare zi era o chestiune de aruncat cu moneda: dacă să merg sau nu.” (Lee Marvin)
Lee Marvin (19 februarie 1924 – 29 august 1987) a fost un actor american de film și televiziune. Cunoscut pentru vocea sa distinctivă și părul alb prematur, Marvin a apărut inițial în roluri secundare, în special ticăloși, soldați și alte personaje fierbinți. Un rol proeminent de televiziune a fost cel al locotenentului detectiv Frank Ballinger din seria criminală M Squad (1957-1960). Marvin este cel mai bine cunoscut pentru rolurile sale principale ca personaje „tip dur” precum Charlie Strom în The Killers (1964), Rico Fardan în The Professionals (1966), maiorul John Reisman în The Dirty Dozen, Walker în Point Blank (ambele 1967), și sergentul în The Big Red One (1980).
Unul dintre cele mai notabile proiecte de film ale lui Marvin a fost Cat Ballou (1965), o comedie Western în care a jucat dublu rol. Pentru interpretarea, atât a pistolarului Kid Shelleen, cât și a criminalului Tim Strawn, a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun actor, alături de un premiu BAFTA, un premiu Globul de Aur, un premiu NBR și Ursul de Argint pentru cel mai bun actor.

„Țiganca” lui Brâncuși