Teatrul lui Shakespeare are, în esență, un caracter spiritual, el aduce lumea non-concretă în lumea formelor și a întâmplărilor recognoscibile, vizibile. Teatrul marelui Will nu vulgarizează spiritualitatea, pentru ca omul de rând să se poată recunoaște mai ușor și nici nu respinge murdăria, urâțenia, absurditatea, ridicolul existenței.
Opera lui Shakespeare se adresează cititorului mai pretenţios, a cărui imaginaţie funcţionează pe paliere distincte ale reprezentării semnificaţiilor. Legătura dintre toate nivele inserate în text pare a fi iubirea, cu efectul ei iniţiatic şi transformator de personalitate. Astfel, a fi îndrăgostit înseamnă a fi vrăjit, transferat în spaţii paralele. Shakespeare este întocmai ca o Biblie, el îşi creează propriile sale mituri. „Romeo şi Julieta”, probabil cea mai cunoscută poveste de dragoste din istoria lumii – scrisă în 1594 – este o tragedie în cinci acte, care are la bază o poveste reală, petrecută în secolul al XIV-lea.
Jucată pentru prima dată în 1595, piesa a devenit imediat foarte populară în rândul publicului londonez. Prima versiune tipărită, datată 1597, are scris pe pagina de titlu comentariul „a fost jucată des şi aplaudată mult…“ Vreme de patru secole, popularitatea tragediei nu a pălit deloc.
„Romeo şi Julieta”, în viziunea dramaturgică şi în regia cunoscutului regizor Yuri Kordonski, va avea loc la Sala Studio (în configuraţie de tip arenă), în zilele de 29 şi 30 septembrie 2018. Spectacolul promite o surpriză atât pentru spectatorii care se aşteaptă la o montare clasică a capodoperei shakespeariene, cât şi pentru spectatorii care îndrăgesc montările regizorului rus, care îl vor descoperi în cu totul altă ipostază decât cea cunoscută din spectacolele regizate până acum în teatrele bucureştene. Romeo şi Julieta vor deveni doi îndrăgostiţi ai zilelor noastre, iar spectacolul va fi, fără îndoială, un eveniment de care se vor bucura toţi iubitorii de teatru receptivi la abordări artistice nonconformist, în acord cu Zeitgeistul .
Așadar, nu rămâne decât să asistăm la această montare-provocare și să acceptăm că de peste 400 de ani, o poveste de dragoste face înconjurul lumii şi nu se demodează nicidecum. Ba mai mult, adolescenţi familiarizaţi cu gadgeturile mileniului al III-lea călătoresc cu mintea şi sufletul în secolul al XVI-lea pentru a fi mai aproape de Romeo şi Julieta, prototipuri ale îndrăgostiţilor.
Să ne bucurăm, deci! Iată vestea:
«Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti anunță premiera spectacolului Romeo și Julieta, după William Shakespeare, în viziunea dramaturgică și în regia lui Yuri Kordonski, sâmbătă 29 și duminică 30 septembrie 2018, de la ora 19.30, la Sala Studio.
Yuri Kordonski
Piesă a contrariilor izbitoare, a antagonismelor poetice și a conflictelor devastatoare, „Un strop de iubire într-un ocean de ură, Romeo și Julieta” vă invită să meditați asupra lumii de azi. Tragica poveste a îndrăgostiților din Verona, reprezentând două familii aflate într-o încleștare pe viață și pe moarte, într-o societate dominată de ură și de răzbunare, sufocată de violența atât de familiară vremurilor noastre, în care diferența dintre sexe aproape că s-a șters în cavalcada aiuritoare pentru dominație, se dovedește la fel de vie și de acută ca la vremea scrierii sale.
Cu această nouă montare, Yuri Kordonski revine la TNB după 13 ani de la spectacolul de mare succes „Inimă de câine” după Bulgakov, avându-l pe Marius Manole în rolul câinelui vagabond Sarik, creație ce l-a propulsat în topul celor mai talentați actori tineri.
Între timp, în biografia artistică a regizorului rus stabilit în America s-au adăugat alte câteva spectacole importante pe scenele românești: „Unchiul Vania” de Cehov (Premiul UNITER 2002 pentru cea mai bună regie), „Căsătoria” de Gogol, „Crimă şi pedeapsă” după Dostoievski, precum şi „Îngropaţi-mă pe după plintă” după Pavel Sanaev, toate montate la Teatrul Bulandra din Bucureşti, răsplătite cu numeroase premii de interpretare.
La Gala Premiilor UNITER, spectacolul „Ultima zi a tinereţii, după Tadeusz Konwicki, de la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, a primit în anul 2012 Premiul pentru cel mai bun spectacol, iar în 2017, În adâncuri de la Teatrul Maghiar de Stat Cluj – Premiul pentru cea mai bună regie. Alte distincţii internaţionale pentru munca sa sunt Lumina de Aur (St. Petersburg), Premiul Uniunii Teatrelor Europene pentru cea mai bună montare, precum și premii ale Ministerului Culturii din România. Începând cu anul 1989, a pus în scenă piese de teatru în peste 20 de țări ale lumii, depășind 40 de montări până în prezent.
Spectacolul Romeo și Julieta promite o surpriză atât pentru spectatorii care se așteaptă la o montare clasică a capodoperei shakespeariene, cât și pentru „fanii” regizorului rus, care îl vor descoperi în cu totul altă ipostază decât cea cunoscută din spectacolele regizate până acum în teatrele bucureștene.
Regizorul, împreună cu distribuția, deschid o excelentă perspectivă modernă asupra tragediei Romeo și Julieta, lăsând viața și energia debordantă a tinereții să-și afle nestingherit drumul spre inima spectatorilor de orice vârstă.
Din ampla distribuție fac parte actorii: Marius Manole, Răzvan Vasilescu, Ioan Andrei Ionescu, Costina Cheyrouze, Florentina Ţilea, Lari Giorgescu, Victoria Dicu, Mihai Calotă, Ada Galeș, Emilian Mârnea, Rodica Ionescu, Cosmina Olariu, Eduard Adam, Florin Călbăjos.
În rolurile titulare: Crina Semciuc și Ionuț Toader.
Decorul poartă semnătura lui Dragoş Buhagiar, costumele le-a realizat împreună cu Ioana Smara Popescu, iar coregrafia îi aparţine lui Florin Fieroiu.
Spectacol nerecomandat copiilor sub 14 ani!
Următoarele spectacole vor avea loc în zilele de 10 și 11 octombrie, de la ora 19.30, la Sala Studio.»
(Via TNB – Comunicat de presă al Teatrului Național din București, Fotografii:© Florin Ghioca, TNB)
Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura și că întotdeauna “Les beaux esprits se rencontrent”.
