„Când vine câte o zi mare, când, vrând-nevrând, îți faci bilanțul, vezi cât de mulți au plecat din viața ta. Unii s-au dus, s-au mutat de la noi, pe alții i-am dat noi afară din viața noastră.
La cei dintâi – te gândești cu părere de rău dar și cu împăcare, ca-n fața inexorabilului, la ceilalți – cu amărăciune că n-au știut să-și păstreze locul în inima cui îi primise.
Se răresc rândurile prietenilor mei. Multora le duc flori și le aprind lumânări; în fața multor nume ale celor care trăiesc trebuie să spun „fostul meu prieten”.
herald.ro
Ileana Vulpescu, „Arta conversației”
