Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865, Bombay, India – d. 18 ianuarie 1936) a fost un poet și prozator britanic, cunoscut îndeobște pentru povestirea sa pentru copii „Cartea Junglei” (1894) care a și fost ecranizată cu un mare succes, romanul indian de spionaj „Kim” (1901), poemele „Gunga Din” (1892) și „If— ” (1895), fiind autorul unor numeroase schițe și nuvele. În 1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. În timpul vieții a fost considerat un remarcabil poet și i s-a oferit un titlu nobiliar și postul de poet laureat – ambele refuzate de Kipling. Vârful carierei sale literare l-a atins prin obținerea Premiului Nobel, în 1907, „…pentru puterea de observație, originalitatea imaginației, virilitatea ideilor și remarcabilul talent narativ care caracterizează creația acestui autor de reputație mondială”, aceasta fiind motivația juriului.

Perspective suplimentare asupra vieții, carierei și viziunilor lui Kipling pot fi extrase din cele trei volume ale scrisorilor lui Rudyard Kipling. Volumele conțin epistole scrise selectate de Kipling între 1872 și 1910, dar se crede că atât Kipling, cât și soția lui au distrus multe dintre celelalte texte ale scriitorului. Cea cu care a corespondat Kipling a fost Edmonia Hill, care a fost consilierul său și totodată confidentă, începând cu zilele sale de jurnalist în India. Referenții notează că toate aceste scrieri reflectă stilul literar distinctiv al lui Kipling. John Bayley subliniază, în suplimentul literar Times: „[Kipling] și-a scris scrisorile, așa cum și-a făcut poveștile și schițele timpurii, într-un amalgam de nuanțe a la Wardour Street și notații scolastice, uneori cu tonuri biblice, adesea transpuse într-un fel de sintaxă anglo-indiană, iar prin asta, Kipling este inimitabil. Amit Chaudhuri notează că cel de-al treilea volum de scrisori dezvăluie „contracțiile unui scriitor unic, ale un tată iubitor și ale unui soț care era, de asemenea, profund interesat de tendințele asociale, predominan autoritare ale Imperiului, un conservator care a cedat romantismului generat de farmecul noii tehnologii [automobilul], un apologet al  Angliei, pentru care Anglia era, într-un mod fundamental și pozitiv, o „țară străină”. „

Iată cele mai cunoscute poeme ale lui Rudyard Kipling:

Arta de a învinge

Să ai curajul să spui da 
Să ai curajul să spui nu 
Şi-n fiecare clipă grea
Să fii mereu acelaşi Tu !
Să ştii să crezi

Când unii te înşală, 

Să te ridici

Când alţii te doboară,
Să poţi păstra

Ce alţii vor s-alunge,
Să ştii să râzi

Când sufletul îţi plânge
Şi cald tu să rămâi,

Chiar dacă afară ninge.
Aceasta-i arta

De-a învinge.

Riști

Râzând,
Rişti să pari nebun.
Plângând,
Rişti să pari sentimental.
Întinzând o mână cuiva,
Rişti să te implici.
Arătându-ţi sentimentele,
Rişti să te arăţi pe tine însuţi.
Vorbind în faţa mulţimii despre ideile şi visurile tale,
Rişti să pierzi.
Iubind,
Rişti să nu fii iubit la rândul tău.
Trăind,
Rişti să mori.
Sperând,
Rişti să disperi,
Încercând măcar,
Rişti să dai greş.
Dar dacă nu rişti nimic,
Nu faci nimic.

Fă-ți timp!

În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!

Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând
Fă-ţi timp să poţi, cu mila, să te alini oricând!

Fă-ţi timp pentru-adevaruri şi adâncimi de vis,
Fă-ţi timp pentru prieteni, cu sufletul deschis!

Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lângă izvor,
Fă-ţi timp s-asculţi ce spune o floare, un cocor!

Fă-ţi timp, pe-un munte seara, stând singur să te rogi,
Fă-ţi timp, frumoase amintiri, de unul să invoci!

Fă-ţi timp să stai cu mama, cu tatăl tău – bătrâni…
Fă-ţi timp de-o vorbă bună, de-o coajă pentru câini…

În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci!

Fă-ţi timp să guşti frumosul din tot ce e curat,
Fă-ţi timp, că eşti de multe mistere-nconjurat!

Fă-ţi timp cu orice taină sau adevăr să stai,
Fă-ţi timp, căci toate-acestea au inimă, au grai!

Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să dai vieţii adevăratul sens!

Fă-ţi timp, acum!
Să ştii: zadarnic ai să plângi,

Comoara risipită a vieţii n-o mai strângi!

Citiți și Lewis Carroll – Lumea posibilă a imposibilului