Destinul unui mare actor: Richard Burton
Richard Burton, o figură enigmatică a ecranului și scenei, a trăit o viață care a oscilat între apocalipsa personală și extazul artistic. Născut în sărăcia Țării Galilor, destinul său părea să fie scris în praful cărbunelui, dar talentul și ambiția sa au spart barierele predestinate, propulsându-l în strălucirea lumii teatrale și cinematografice.
Născut Richard Walter Jenkins pe 10 noiembrie 1925, în Pontrhydyfen, Țara Galilor, a avut o viață plină de evenimente și realizări remarcabile, dar și de lupte personale. A crescut într-o familie mare și săracă, fiind al doisprezecelea din treisprezece copii. După moartea mamei sale când avea doar doi ani, Burton a fost crescut de surorile sale mai mari și mai târziu de un profesor, Philip Burton, care l-a influențat profund și i-a devenit mentor.
Citiți și De la mina de cărbuni la mina de aur
Ascensiunea
Burton a devenit faimos pentru vocea sa distinctivă și prezența scenică carismatică. Pe scenă, Burton a fost un titan. Rolurile sale shakespeariene, de la Hamlet la Othello, au răsunat cu o intensitate brută, fiecare cuvânt rostit cu o pasiune care părea să vină dintr-un loc profund și întunecat al sufletului său. Pe ecran, personajele sale au variat de la eroi clasici la figuri tragice, fiecare interpretare întruchipând o fuziune de forță brută și vulnerabilitate umană. A început să joace pe scenă în anii 1940 și a devenit un actor de film renumit în anii 1950 și 1960.
Cele mai importante piese de teatru în care a jucat sunt:
„Hamlet”: Probabil cea mai faimoasă interpretare a lui Burton pe scenă a fost în rolul lui Hamlet, în producția lui Sir John Gielgud din 1964. Această producție a fost notabilă nu doar pentru interpretarea lui Burton, ci și pentru că a fost filmată și lansată în cinematografe.
„Camelot”: În această producție muzicală de pe Broadway, Burton a interpretat rolul Regele Arthur. Performanța sa în această piesă a fost aclamată, iar prezența sa scenică a fost considerată memorabilă.
„The Taming of the Shrew”: Înainte de a apărea în adaptarea cinematografică, Burton a jucat în această piesă a lui Shakespeare, interpretând rolul lui Petruchio. Stilul său energic și carismatic a fost perfect pentru personaj.
„Othello”: Burton a jucat rolul principal în această piesă clasică a lui Shakespeare. Interpretarea sa a fost apreciată pentru profunzimea și intensitatea pe care a adus-o personajului Othello.
„Coriolanus”: Această altă piesă de Shakespeare a oferit lui Burton oportunitatea de a explora un personaj complex și strălucit, demonstrând încă o dată abilitățile sale de actor de teatru.
„Doctor Faustus”: În această piesă clasică, Burton a jucat rolul principal, un rol care cerea o prezență scenică puternică și o interpretare profundă, ambele fiind calități ale lui Burton. Să nu uităm că actorul avea o dragoste profundă pentru literatură și poezie, fiind un admirator al poeților clasici și moderni și adesea recita poezii la cerere în interviuri și chiar în timpul unor întâlniri personale.
„Macbeth”: Interpretarea lui Burton în această piesă emblematică a lui Shakespeare a fost, de asemenea, remarcabilă, arătându-și abilitatea de a aduce la viață personaje complexe și încărcate emoțional.
Pasiuni celebre (și nu doar amoroase)
În spatele triumfului, se ascundea un om sfâșiat de demonii săi interni. Alcoolismul lui Burton a fost apocalipsa sa personală, un vârtej care l-a atras adânc în abisul dependenței și autodistrugerii. Problemele lui cu alcoolul au început în tinerețe. Preferințele sale includeau vodca, dar și whisky-ul și alte băuturi tari. Burton nu era cunoscut pentru a fi selectiv în ceea ce privește tipul de alcool pe care îl consuma.Se spune că Burton consuma cantități impresionante de alcool zilnic, până la trei sticle de vodcă pe zi la apogeul dependenței sale. Industria teatrală și cea cinematografică din acea perioadă erau cunoscute pentru stilul de viață petrecăreț, iar el s-a aruncat adânc în acest mod de viață. Alcoolismul a avut un impact semnificativ asupra performanței sale profesionale și a relațiilor sale.
Deși a reușit să mențină un nivel ridicat de profesionalism în marea parte a carierei sale, dependența de alcool i-a afectat sănătatea și a contribuit la numeroase probleme personale, inclusiv în mariajele sale. Actorul a încercat de mai multe ori să se lupte cu dependența sa. De-a lungul anilor, a urmat diferite tratamente pentru alcoolism, dar a avut dificultăți în menținerea sobrietății pe termen lung. Lupta lui Burton cu alcoolismul a fost foarte mediatizată, contribuind la imaginea sa publică. În ciuda acestor probleme, a continuat să fie respectat pentru talentul său actoricesc. În ciuda acestei lupte continue cu propriile-i umbre, Burton nu a renunțat niciodată la arta sa. Fiecare rol a fost o evadare, un refugiu unde putea fi cineva altcineva, departe de furtuna din interiorul său. Pe ecran și pe scenă, a continuat să strălucească, un far de talent și carismă în lumea întunecată a teatrului și filmului.
„Am încercat să renunț la băutură de multe ori, și este atât de plictisitor când sunt sobru.”
În memoriile sale, Burton a scris deschis despre lupta sa cu alcoolismul, oferind o perspectivă sinceră asupra impactului pe care l-a avut asupra vieții sale. „The Richard Burton Diaries”este o colecție de jurnale personale ale lui Burton, care acoperă perioada 1939-1983. Acestea au fost publicate postum și oferă o perspectivă intimă asupra gândurilor și sentimentelor sale, inclusiv relațiile sale, luptele cu alcoolismul și reflecții despre propria carieră și viață. Jurnalele dezvăluie o parte mai profundă și mai complexă a personalității sale, care nu era mereu vizibilă publicului.
Acest flagel nu doar că a amenințat să-i distrugă cariera, dar a erodat și relațiile sale, în special tumultuoasa și pasionala sa legătură cu Elizabeth Taylor. Împreună, au trăit un dans frenetic între iubire și furie, un extaz al emoțiilor care a captivat și șocat lumea.
Dar să o luăm cronologic și să trecem în revistă femeile cu care a fost căsătorit. De 5 ori.
Sybil Williams (1949-1963): Burton s-a căsătorit cu Sybil Williams, o actriță galeză, în 1949. Cuplul a avut două fiice, Kate și Jessica. Căsătoria lor a durat 14 ani, dar s-a destrămat pe măsură ce Burton devenea tot mai faimos și relația sa cu Elizabeth Taylor a început să se dezvolte pe platourile de filmare ale filmului „Cleopatra”.
Elizabeth Taylor (1964-1974; 1975-1976): Burton s-a căsătorit cu Elizabeth Taylor de două ori. Prima lor căsătorie a durat zece ani și a fost plină de pasiune, tumult și atenție mediatică intensă. S-au căsătorit pentru prima dată în 1964, după ce amândoi au divorțat de partenerii lor. Relația lor a fost marcată de extravaganțe și un stil de viață luxos. După divorțul lor în 1974, s-au recăsătorit în 1975 în Botswana, dar căsătoria a durat doar până în 1976.
„Să fii vedetă este o dependență precum heroina. Celebritatea este un fenomen cald, minunat, dar singurătatea este rece și dureroasă.”
„Singurătatea, țigările și alcoolul și disperarea sunt mari ajutoare pentru a scrie.”
Suzy Hunt (1976-1982): După divorțul de Taylor, Burton s-a căsătorit cu Suzy Hunt, un model și fosta soție a pilotului de Formula 1, James Hunt, în 1976. Căsătoria lor a durat șase ani, dar a fost mai puțin mediatizată decât relațiile sale anterioare.
Sally Hay (1983-1984): Ultima căsătorie a lui Burton a fost cu Sally Hay, o asistentă de producție, în 1983. Această relație a fost mai retrasă din punct de vedere public și a durat până la moartea lui Burton în 1984.
Citiți și ”Poate că ne-am iubit prea mult”
Richard Burton a avut o carieră de film impresionantă, cu multe roluri memorabile. Iată câteva dintre cele mai importante filme ale sale:
- „Cleopatra” (1963): Probabil cel mai faimos film al său, în care a jucat rolul lui Marc Antoniu alături de Elizabeth Taylor în rolul Cleopatrei. Filmul este renumit pentru costurile sale de producție record și pentru că a fost locul unde Burton și Taylor și-au început tumultuoasa relație.
- „Who’s Afraid of Virginia Woolf?” (1966): Acest film a fost notabil pentru interpretările intense ale lui Burton și Taylor. Rolul său ca George, un profesor de istorie alcoolic, i-a adus lui Burton una dintre cele mai bune recenzii ale carierei sale și o nominalizare la Oscar.
- „The Robe” (1953): Acest film epic, primul film realizat în CinemaScope, a avut un impact semnificativ asupra carierei lui Burton, marcându-l ca un star major de film. El a jucat rolul tribunului roman Marcellus Gallio.
- „Becket” (1964): În acest film istoric, Burton a interpretat rolul lui Thomas Becket, Arhiepiscopul de Canterbury, alături de Peter O’Toole care a jucat rolul regelui Henric al II-lea. Performanța sa puternică i-a adus o altă nominalizare la Oscar.
- „The Taming of the Shrew” (1967): Adaptarea cinematografică a piesei lui Shakespeare a văzut din nou cuplul Burton-Taylor pe ecran, cu Burton în rolul lui Petruchio. Acest film a fost apreciat pentru chimia dintre cei doi actori principali.
- „Equus” (1977): În acest film dramatic, Burton a interpretat un psihiatru care tratează un tânăr cu o obsesie pentru cai. Rolul său intens și complex a fost foarte apreciat.
- „Anne of the Thousand Days” (1969): Interpretând rolul regelui Henric al VIII-lea, Burton a adus o interpretare vibrantă și complexă, primind laude pentru prestația sa.
Invitație la film
După ce vedeți filmele în care Burton joacă rolul principal, puteți accesa câteva biopicuri:
„Elizabeth Taylor: The Last Star” (1986): Acest documentar despre viața și cariera lui Elizabeth Taylor include detalii despre relația ei cu Richard Burton. Deși nu este exclusiv despre Burton, oferă o perspectivă asupra uneia dintre cele mai importante relații din viața lui.
„Liz & Dick” (2012): Un film de televiziune cu Lindsay Lohan ca Elizabeth Taylor și Grant Bowler ca Richard Burton. Filmul se concentrează pe relația tumultuoasă dintre Taylor și Burton, de la prima lor întâlnire pe platourile de filmare ale „Cleopatrei” până la relațiile lor ulterioare.
„Burton and Taylor” (2013): Un film BBC cu Dominic West în rolul lui Richard Burton și Helena Bonham Carter în rolul lui Elizabeth Taylor. Acest film se concentrează pe perioada din 1983, când Taylor și Burton s-au reunit pentru o producție scenică a piesei „Private Lives”.
End of story
Richard Burton a murit pe 5 august 1984, la vârsta de 58 de ani. Moartea sa a survenit într-un mod subit și neașteptat, marcând sfârșitul unei cariere strălucitoare și a unei vieți pline de pasiune și tumult.Burton a decedat la domiciliul său din Céligny, Elveția, unde se afla în timpul unei vacanțe și plănuia să continue filmările pentru un nou proiect.