Mihai Ursachi  (n. 17 februarie 1941, Strunga – d. 10 martie 2004, Iași) – poet și traducător român

La iarmarocul de vorbe

„Hai la băiatu, ia vorba fierbinte,
îți ţine de cald şi te-ajută la minte!

Vând vorbe pestriţe, orice măsură,
se potriveşte la orişice gură!

Închiriez arhaisme cu ora.
Cuvinte mecanice, Firma Pandora.

Vorba dulce mult aduce.
Repar la moment epitete năuce.

Cuvinte zemoase, cuvinte harbuz,
vând vorbe de leac pentru văz şi auz!

Ia doamnă, ia doamnă, o vorbă de-amor,
pentru noptieră, în dormitor!

Atelier de-ndreptat adjective sucite.
Ascut la tocilă cuvinte-cuţite.

Poftiţi vorbe fragede pentru salată!
Poftiţi cu piper, vorbărie tocată!

Marele parc neologic. Real:
hiperbola care mănâncă mangal.

Must natural de cuvinte! Conţine
cele mai noi şi mai mari vitamine.

Aicea se vinde cuvântul cel mare,
doi bani kilogramul, să ia fiecare!”

***

Unul dintre cei mai activi și mai spectaculoși poeți ai deceniului opt, Mihai Ursachi a debutat cu poemul  Inel cu enigmă, în anul 1970. Au urmat apoi Missa Solemnis, Poemul de purpură și alte poeme, Diotima, Marea înfățișare, Arca.

Poetul care încercase, în anii ’60, să părăsească țara trecând înot Dunărea, ceea ce l-a costat câțiva ani de închisoare, a emigrat, în 1981, în Statele Unite și s-a stabilit în Texas, iar apoi în California, unde a deținut mai multe posturi de profesor. Întors în România după 1990 și înconjurat de aura legendei, a fost primit și cultivat la Iași ca un poet de referință, fiind primul câștigător al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”.

După 1996, poezia lui Mihai Ursachi a fost obiectul mai multor antologări și ediții de opere complete: Poezii (Editura Vitruviu, 1996); Nebunie și lumină (Editura Nemira, 1998); Inel cu enigmă. Opere complete (Editura Cartier, 2002); Benedictus (Editura Compania, 2002); Marea înfățișare (Editura Paralela 45, 2010); Magistrul Ursachi pe vremea când se credea Pelican (Editura Charmides, 2014).

foto tumblr.com

Citește și Cât mai multe poezii frumoase