Alexandra Cheroiu: „La ce bun dacă tac?” (din poemul Prea mult, volumul Dependent de nefericire)
Complot
Vreau să iubesc
un pom, o plantă, o văcuță,
fulgii de nea,
o carte, o cafea…
Luna și Soarele
Cât mă țin picioarele.
Mă gândesc la un complot
cu ziua și cu noaptea,
cu viața și cu moartea.
Chem omenirea și-i declar război!
Eu nu mă tem de voi!
*
Vreau să văd
Te răpesc păstrând
Un sentiment onest.
Să văd pentru-un minut
Ce-am vrut să văd
Mult timp sau
Să continui să
Detest iubind.
Să ia sfârșit
Tăcând un om
Ascultă tăcerea
Dulce
Grețoasă ca mierea.
*
Nimic nou
Nimic nou
sub soarele-soartă.
Soarele destin
în arșița verii
Soarele plin
de sufletul spin
în solitudinea serii
***
seleție de poezii din volumul de debut al Alexandrei Cheroiu, Dependent de nefericire, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2019
citește și Marius Tucă – Întoarce-te în timp, dragoste