Festivalul „Poezia scrisă cu litere de tipar- In memoriam Clara Mărgineanu”
Ediția a II-a, 2021
Îmi este greu să aștern pe lespedea paginii sentimentele avute atunci când soarele se retrăgea din zi, acordat de cuvinte precum „mi-aș face casă de piatră/ Moartea ca să nu răzbată…”. Vântul serii îmi fâșâia taftaua albastră pe care Clara Mărgineanu o iubea, iar scările esplanadei Bisericii Sfântul Apostol Andrei din Ploiești-ul adolescenței mele deveneau înguste pentru pașii Poetei Albastre. Trebuia să plece?… M-am uitat preț de câteva clipe către Sorin Duduială care purta sacoul cu broderie albastră preferat de Clara. Glasul mi-a șovăit în acele clipe și mi-am îndreptat ochii minții către cerul atârnat în amurg. Soarele „își cerea iertare” pentru „Sărmanele Duminici” petrecute cu „un trandafir pe masă”.
Seara de 3 septembrie 2021 rămâne scrisă ca o rană în paginile Poeziei. Pumnalele s-au arătat în cuvinte îmbinate de Prietenii Clarei, cei prezenți, dar și cei care ar fi vrut să fie prezenți. Nu cred că o condică ar fi necesară unei astfel de întâlniri deschise ca „o carte care doare”. BES România, reprezentată prin Martha Maria Mocanu, Martha din poezia Clarei, a adunat prieteni-artiști precum: Maria Gheorghiu, Lamia Beligan, Maria Mădălina Constantin, Dana Florian, Loreta Popa, Felicia Popescu, Ioana Sandu, Cristina Maria Firoiu, Alin Horia Mânzat, Andrei Păunescu, Adrian Bezna, Radu Crăciunescu, Ovidiu Mihăilescu, Florin Nan, Cătălin Stepa, Alexandru Turcu, Vanghele Gogu. Îmbrățișările din poezie au fost sonorizate impecabil de Filarmonica „Paul Constantinescu”- Ploiești, partener al acestui eveniment anual.
Publicul a întrunit „pariul pe prietenie” creat și întreținut de Clara Mărgineanu cu exigență și grație. S-au spus versuri, cuvinte, vorbe, s-au fluturat lacrimi și s-au împărțit minuni de către conf.dr. Nicolae Verga și de către preotul Ioanin Chilan. Minunile au luat forma crinilor imperiali, abătuți de aerul toamnei care refuză să șteargă Trecerea Clarei prin această lume. „Femeia Albastră” știa să împartă parfum pe unde trecea, era o forță tainic ascunsă în gesturi-detaliu, scăpate din normalitate. „Dezmărginirile” au palpat limitele și au promis „Renaștere și iubire”.
Ioana Reiter-Sandu, septembrie 2021