Dragi copii,

Iată-ne, din nou, împreună, după cinci ani minunați care au trecut mai repede decât ne așteptam… Timpul neiertător nu a mai avut răbdare nici cu noi, însă tot timpul este cel care ne ajută să transformăm cele mai importante momente în amintiri de neuitat.

Timp de 5 ani, clasa voastră a fost, pentru mine, un micro-univers al inocenței așa cum rareori mi-a fost dat să întâlnesc și vă doresc să păstrați și în următorii ani candoarea și creativitatea care vă caracterizează acum.

Deși împart de mai bine de 30 de ani, sufletul, timpul, grija, atenția, afecțiunea și, mai ales, răbdarea și exigenţa doamnei voastre învățătoare cu generații de zeci de elevi, voi sunteți prima generație  față de care am dezvoltat un atașament aparte și sper să putem păstra măcar o parte din această legătură specială și în anul ce va urma.

Între noi s-a creat un lanț al afecțiunii în care veriga cea mai importantă a fost și este doamna învățătoare care, împreună cu părinții voștri, a știut să vă modeleze sufletele și caracterele, cu infinită răbdare și dăruire. De aceea, consider că reușita colaborării noastre este, în mare parte, meritul  părinților voștri, al învățătoarei voastre şi al vostru.

Vă doresc să aveți reușite și împliniri în următorii ani de școală și nu numai, dar să fiți pregătiţi, totodată, și pentru situațiile în care circumstanţele nu vor fi favorabile și, mai ales, pentru situațiile în care anumiți oameni vor încerca să vă ia bucuria reușitei pentru că, orice drum ați alege, veți întâmpina și obstacole și trebuie să fiți suficient de puternici ca să le depășiți.

Pentru că anul viitor veți avea un sistem de notare diferit, vă sugerez să nu vă angajați într-o competiţie istovitoare și fără rost, pentru că fiecare din voi este unic și nu trebuie să fiți unii mai buni decât alții, ci mai buni decât voi înșivă, decât voi, cei de ieri.

Să nu deveniți vânători de note mari pentru că nota 10 nu este o garanție a fericirii, decât pe termen scurt. În schimb, să aveți certitudinea că, odată ce descoperiți bucuria învățării, nimeni nu are dreptul să vă ia valoarea lucrurilor pe care le-ați învățat. Iar oamenii potriviți vor ști să vă aprecieze cu adevărat.

Să cultivați prietenia oamenilor care vă merită încrederea și care vă pot ajuta să vă apropiați de cea mai bună versiune a voastră, ca elevi și, mai ales, ca oameni.

Să aveți puterea de a aștepta și de a lupta pentru fericirea adevărată și să nu vă lăsați amăgiți de lucruri efemere și fără valoare.

Pentru mine, ar fi o mare bucurie să ne reîntâlnim peste ani și să îmi spuneți că au contat și au făcut diferența lucrurile pe care le-am învățat împreună. Abia atunci voi ști dacă am fost sau nu un profesor cu adevărat bun.

Dar, până atunci, vă doresc să fiți fericiți și să-i bucurați pe părinții voștri cu toate lucrurile frumoase pe care le puteți realiza ca să vă împliniți visele.

Fie ca alegerile pe care le faceți să vă reflecte visele și nu teama și să fiți călăuziți mereu de lumina bunătăţii și a înțelepciunii!

 

Vă  îmbrățișez cu drag,

Profesor Oana Pușcașu