M-am hotărât
să-mi petrec duminica
la mine în suflet.
Primenita inimă,
îmi dă ghes să mă iubesc,
să-ntind masă
sub vișinul parfumat
și să tot vină o vară promisă.
Cine, oare,
m-ar putea cuvânta cel mai bine?!
Îmi rămân,
că prea mi-am fost plecată
în zilele când
bucuria bătea la ușa mea.
Prin aer,
dansează păpadiile,
semn clar de aprobare.
Ridic ochii,
îi umplu de senin,
îi cobor
și stau așa,
eu cu mine.
E bine.
*****
Mamă,
uite aici,
în zona unde cântă marea
și dă in floare zarea,
mă arde o durere
de iarnă netrecută
ce bântuie mută
și nu se dă pierdută.
Mamă,
alină și suflă
peste focul ce bântuie
fără să mântuie.
Mamă,
mai cheamă odată un nor,
s-astâmpere al tău puișor
și cântă-mi, măicuță,
îmi cântă
de tot ce n-am înțeles
încă.
*****
foto tumblr.com
Citește și Dacă n-ai vorbit
