„A încerca să defineşti umorul, iată o definiţie a umorului.”, spunea Saul Steinberg. Așa că nici nu încerc, pentru că simțul umorului este mai presus decât corsetul abstract al unei definiții.
Și pentru că, venind vorba despre un simț, îl ai sau nu-l ai.
Te naști cu această predispoziție, ești un fericit.
„Umorul e un fel comic de a fi serios.” -Peter Ustinov
Vei putea face oricând ziua fericită cuiva, inclusiv ție.
„Umorul este agerimea spiritului.” – F. Dostoievski
Lumea a încetat să creadă în buna dispoziție, pentru că s-au inversat valorile: ceva care provoacă râsul e considerat neadecvat, neserios, prozaic sau chiar vulgar.
„Cerul a dat oamenilor trei lucruri pentru a contrabalansa suferințele din viață: speranța, somnul și râsul.” – Emmanuel Kant
Femeile nu mai știu să râdă, o fac în hohote, cu toată gura, indiferent de starea danturii. Cu cât o femeie râde mai zgomotos, cu atât crede că atrage mai mult atenția. Problema e că asta nu va fi niciodată în favoarea ei.
„Umorul este o sabie din cauciuc – permite să înţepi fără să curgă sânge.” – Mary Hirsch
Am citit undeva că un om intelegent e 90 la sută simțul umorului, ceea ce ar trebui să se predea în școală, spre creștere a stimei de sine. Umorul nu ține de IQ, ci de istețime. Am văzut oameni tobă de carte, cu un caracter infect.
„Există oare o formă mai bună de a te descurca în viață decât cu dragoste și umor?” – Charles Dickens
O formă des întâlnită de comic, pe lângă umor, este ironia. Întotdeauna am considerat că ironia este o artă. Un prost nu poate fi ironic, nici acela care nu stăpânește bine limba. Ceea ce nu respectă aceste două condiții intră sub zodia bufoneriei de proastă calitate.
„De fiecare dată când râzi îți prelungești viața cu câteva zile.” – Curzio Malaparte
Bancurile se spun fără să râzi, altfel ai ratat efectul comic. A râde înainte de terminarea poantei sau a te distra copios de propriile glume denotă narcisism sau, în cel mai bun caz, superficialitate.
„Umorul este doar o altă formă de apărare împotriva universului.” – Mel Brooks
Râsul e cea mai bună metodă de a îndrepta moravurile, spuneau clasicii. Ridendo castigat mores. Contează însă dacă avem ca public indivizi dispuși să coopereze în acest proiect, fără să se simtă lezați în amorul propriu.
„Umorul este haos emoţional reamintit în linişte.” – James Thurber
A face haz de necaz e una dintre cele mai eficiente modalități de a ieși dintr-o situație critică. Nu degeaba „haz” rimează cu „necaz”, pentru că ele circulă împreună, ca o stradă cu două benzi, la capătul căreia drumul se îngustează într-o singură ieșire.
„Diferența dintre un optimist și un pesimist este comică. Optimistul vede gogoașa, pesimistul vede gaura.” – Oscar Wilde
Ce mod de a face distincție între oameni! Înconjoară-te de oameni tonici, veseli, înzestrați cu simțul umorului, și vei fi fericit, pentru că fericirea constă în liniște. Copiii sunt cei mai fericiți, geniile sunt, au contraire, întruchipări ale suferinței și ale deznădejdii.
Și alte gânduri:
„Imaginația ne consolează pentru ceea ce nu suntem, umorul pentru ce suntem.” – Winston Churchill
Autoironia, această armă nevăzută împotriva propriei sațietăți de sine! Înainte de a râde de celălalt, vezi dacă nu cumva există în tine cel mai mic motiv de ilaritate. Fii sincer cu tine însuți, pentru că lumea e plină de cabotini.
„Uneori nu e nevoie decât de o mică glumă ca să dărâmi o mare trufie.” -Vauvenargues
Umorul vindecă, cu toată aparenta lui superficialitate. El descrețește frunțile și poate converti plânsul interior într-un râs terapeutic.
„Un zâmbet este o modalitate necostisitoare de a-ți schimba înfățișarea.” – Charles Gordy
Râsul poate produce riduri, doar că sunt de fericire. Oamenii care râd mult sunt oameni luminoși și curați ca razele de soare. Privirea lor înalță și susține. Cea mai frumoasă contagiune este cea a râsului, odată cu care vine și frumusețea, bunătatea, vioiciunea, curajul, optimismul. Oamenii care râd sunt învingători a priori.
„După ce Dumnezeu a făcut lumea, a creat bărbatul și femeia. Și ca să salveze lumea de sfârșitul ei, a inventat umorul.” – Guillermo Mordillo
Citiți și Amza Pellea – Meseria de actor…
Licențiată în Filologie, Andra Tischer trăiește în Sibiu, fiind profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creațiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la Păltiniș, Confluențe.org, Logos și Agape (Timișoara), revista ”Singur” (Târgoviște), Melidonium (Roman, Neamț). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacție la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea ființei umane stă în iubire și în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până și cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelență, această vocație fiind cartea de vizită pe care și-a asumat-o tranșant cu fiecare ocazie.
