Dacă n-ai vorbit la timp,
acum,
este timp de tăcut.
Prunele prind a se pârgui
și-n vale miroase a ceață.
Vara-i pe trecute.
Nu scormoni în pământ,
rădăcinile s-au uscat,
iar fluturii s-au întors în cocon.
Ireversibil nu-i doar un termen.
Ireversibil e înainte
fără tine, fără mine,
o poveste goală,
văduvită de poate,
supusă doar lui a fost,
închisă-n coperți afumate
de pe care titlul a căzut
cu zgomot.
*****
În aerul mieros al toamnei,
mă privești cu toți ochii flămânzi.
Cad de pe steaua mea
și întreb cu ochi furați:
– de ce mă privești așa?!
Un fluture întârziat,
cuvântul tău, se așază
la marginea distanței dintre mâini chemătoare:
– îți caut umbre
să nu mă îndrăgostesc de tine.
foto tumblr.com
