În seara zilei de 3 august 1492 Cristofor Columb pleca cu trei nave din portul spaniol Palos de la Frontera, pentru a cuceri noi teritorii și a schimba definitiv cursul istoriei. El i-a numit pentru prima dată pe băștinașii din actualele insule Caraibe și din Cuba, Los Indios. Cele patru călătorii ale lui Columb sunt considerate un punct de cotitură în istoria umanității, marcând începutul globalizării și antrenând schimbări demografice, comerciale, economice, sociale și politice. Posteritatea l-a criticat însă și pentru inițierea procesului de colonizare prin abuzuri brutale exercitate asupra populației indigene. Astăzi este considerat drept una dintre cele mai controversate figuri ale istoriei.
Expedițiile sale, sponsorizate de monarhia catolică a Spaniei, au fost primul contact al europenilor cu insulele din Marea Caraibelor, America Centrală și America de Sud. Autodidact, Columb a citit cărți de geografie, istorie și astronomie înainte de a întocmi planul descoperirii unui drum maritim vestic înspre Indiile de Est. La întoarcere a adus cu el băștinași pe care i-a capturat. Veștile despre expedițiile lui s-au răspândit cu rapiditate în întreaga Europă.
Monumentul din Republica Dominicană construit în 1992, la aniversarea a cinci sute de ani de la prima călătorie, este un:
Omagiu în memoria omului care cu viziunea, curajul și credința sa a transformat lumea și umanitatea; mare amiral al oceanului, vicerege, guvernator al insulelor și al continentului Asia și al Indiilor de Est.
Ferdinand și Isabella – un rol providențial
După două tentative eșuate de a obține de la regele Portugaliei sprijin financiar pentru a întreprinde prima expediție, în cele din urmă Cristofor Columb s-a adresat monarhilor Spaniei, Ferdinand al II-lea de Aragon și Isabella a I-a de Castilia, solicitându-le o audiență, în anul 1486. Regina a întrunit o comisie de evaluare a planurilor navigatorului italian. Membrii comisiei i-au răspuns că nu a estimat bine distanța până în Asia, însă regina, intuind potențialul omului care ar fi făcut orice eforturi pentru a-și urma visul, i-a acordat stipendii pentru doi ani, provizii și adăpost gratuit în orașele ce aparțineau monarhiei spaniole, prin care a trecut.
Între 1492 și 1504 Columb a întreprins patru călătorii dus-întors din Spania în Americi, fiecare dintre ele sponsorizată de monarhia spaniolă. Prima navă acostată în Lumea Nouă a fost Santa Maria împreună cu două caravele. Pentru a doua expediție a mobilizat 17 nave și provizii pentru a stabili colonii permanente. De data aceasta l-a însoțit un echipaj de 1200 de oameni printre care preoți, fermieri și soldați.
Statuia lui Columb din Santo Domingo. Arhiva personală
Diego
Diego Columb a fost un navigator și explorator aflat în serviciul coroanei Spaniei, întocmai ca tatăl său. A fost al doilea amiral și vicerege al Indiei și al patrulea guvernator, ca vasal al regilor Castiliei și Aragonului. Și-a petrecut cea mai mare parte a vieții de adult încercând să recâștige titlurile și privilegiile acordate tatălui său pentru expedițiile sale și retrase acestuia în anul 1500. Diego a devenit paj al curții regale spaniole în 1492, anul primei călătorii a tatălui său.
În august 1508 a fost numit guvernator al Indiilor, post deținut anterior de tatăl său și a sosit în acest scop la Santo Domingo/ Sfânta Duminică, actuala capitală a Republicii Dominicane, în iulie 1509. Casa în care a locuit se păstrează încă intactă și este astăzi transformată în muzeu. În apropiere se află prima catedrală catolică de pe actualul teritoriu al Americilor, construită în stil gotic, în secolul al XVI-lea.
arhiva personală
Colonizarea Americilor începută de Cristofor Columb la sfârșitul secolului al XV-lea continuă din punct de vedere economic și astăzi. Până în anii ’90 ai secolului trecut Columb a fost portretizat drept un explorator erou. Ulterior, discursul oficial în ceea ce îl privește atrage atenția asupra efectelor negative ale cuceririi populației indigene. Contaminată cu bolile aduse de europeni, populația indigenă a Lumii Noi a colapsat și a fost înlocuită cu europeni și africani care au adus cu ei noi metode de cultivare a pământului, comerț, sistem de guvernare și practici religioase. Originalitatea descoperirii Americii de către Columb a fost pusă sub semnul întrebării și în lumina cercetărilor care au arătat că vikingii sosiseră acolo primii, la cumpăna secolelor X-XI.
Indiile de Est sau de Vest?
Astăzi încă nu se cunoaște exact dacă a rămas convins până în ultima clipă a vieții că expedițiile sale au avut loc de-a lungul coastei de est a Asiei, așa cum a afirmat la întoarcere. La a treia călătorie s-a referit la America de Sud de astăzi ca la un „continent necunoscut”, afirmând și că este „Paradisul pe pământ” localizat „la marginea Orientului”. Columb a continuat să afirme în ultimele sale scrieri că ajunsese în Asia; într-o scrisoare din anul 1502, adresată papei Alexandru al VI-lea, exista încă o confuzie potrivit căreia Cuba se află pe coasta de est a Asiei! Pe de altă parte, într-un alt document, Columb se referă la Lumea Nouă ca fiind Indiile de Vest, care erau necunoscute până atunci întregii lumi.
Astăzi, după cinci secole de la Marile Descoperiri Geografice, putem afirma fără a deranja prea mult că Cristofor Columb, alias Cristóbal Colon a fost un om pentru eternitate.
