Am promis să scriu despre autoevaluare.
Existența noastră se desfășoară, conștient sau subconștient, sub lumina celor trei „A”.
Apartenența începe să-și facă loc în conștientul și subconștientul nostru încă de la naștere și se dezvoltă pe tot parcursul vieții adăugând noi valențe. Aparținem familiei, mamei, tatălui, atmosferei de la grădiniță, școală, facultate, cartier, oraș, bandei, clanului, grupului etc. Aparținem regiunii, țării, partidului etc. Aparținem unui sistem religios. Cât de profunde sunt emoțiile și sentimentele legate de apartenența ne-o pot spune fanaticii! Sentimentul de dezrădăcinare este opusul ei.
Afectivitatea, afecțiunea se dezvoltă când devenim conștienți de prezența mamei, de rolul ei; membrii familiei joacă un rol important că și animalele de companie. Sentimentul de singurătate, însingurare este opusul ei. Alterarea celor două duce la pierderea încrederii în sine, a stimei de sine.
Atașamentul este corolarul ce se dezvoltă ajutat și de cultură și educație pe seama celor două de mai sus. Cel mai periculos, fiindcă este încurajat de social care îl recunoaște și preamărește ca simt al proprietății. Încurajat și de faptul că ființa umană este apreciată ca având valoare socială în funcție de avere.
Apartenență, afecțiune, atașament.
Cât sunt de definitorii în dezvoltarea noastră? Stările noastre de bază, indiferent dacă vorbim de psihic sau fizic sunt de fapt patru, două câte două polare: plăcere și neplăcere, siguranță și nesiguranță. Combinările dintre cele patru cu cei trei A definesc emoțiile. Acestea, cuplate cu gândurile legate de evenimentul care le-a declanșat dezvoltă, prin repetare, sentimentele. Analizându-vă prin prisma acestei scheme simple puteți vedea unde greșiți punând… prea mult suflet sau… din contră.
Puteți sonda subconștientul Dvs. scoțând la suprafață evenimentele care v-au marcat și studiindu-le prin prisma amprentelor celor trei A și a stărilor de bază.
De ce evenimentul îl considerați neplăcut și l-ați îngropat în Dv.? Neplăcerea sau nesiguranța, absența sprijinului afectiv sau frica de pierdere a apartenenței sau a proprietății?
Simplu!
Citiți și Părintele – sentiment sau literă de lege?
