<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Semne ale violenÈei structurale existente în societatea românească </strong></div>
<div dir="auto">“<strong>Bubico”</strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">După <strong><a href="https://bel-esprit.ro/replieri-calator-prin-anotimpuri-daniel-onaca/" target="_blank" rel="noopener">stabilirea</a></strong> mea în Suedia, de cum am ajuns să deprind limba scandinavilor, m-am gândit să traduc în suedeză schiÈa “Bubico” a lui Caragiale. Mi s-a părut că era un text amuzant. Din fericire pentru mine, am renunÈat când am observat cât de mult <a href="https://bel-esprit.ro/iubirea-din-cele-40-de-legi-trufe-din-cartea-lui-elif-shafak/" target="_blank" rel="noopener">iubesc</a> suedezii animalele. Pentru ei asta ar fi însemnat pur Èi simplu un sacrilegiu. Pe urmă am înÈeles cât de insensibil am fost Èi eu faÈă de aceste animale pe vremea când trăiam în România.</div>
<div dir="auto">Atitudinea mea a fost influenÈată, în parte, de educaÈia însuÈită în familie. De exemplu, atunci când vedea un câine fără stăpân (toÈi câinii de pe străzile mărginaÈe din Dealul Crucii erau fără stăpân), reacÈia instinctivă a Lichelei era să-l pună pe fugă. ÎÈi Èuguia buzele Èi aspira aerul într-un fel anume, scoÈând un sunet vulgar, menit să-l sperie. Asta când nu găsea pe jos o piatră cu care să dea după el. Iar după ce vedea că animalul o lua la goană, Licheaua rânjea satisfăcut. Îl priveam nedumerit pentru că simÈeam că ceva nu era aÈa cum trebuia să fie în acel fel de a trata o vietate care nu i-a făcut niciun rău. Prin mintea mea de copil însă nu mi-a trecut gândul să-l judec. (AÈa cum nu l-am judecat nici pentru o sumedenie de alte lichelisme). El reprezenta autoritatea paternă, iar faptele autorităÈii nu puteau fi puse în discuÈie oricât de reprobabile ar fi fost ele.</div>
<div dir="auto">Lăsând la oparte atitudinea moÈtenită din familie, mă întreb totuÈi (cu falsă naivitate), de ce niciunul din profesorii mei de limba română nu a găsit cu cale să-Èi exprime vreodată, rezerve faÈă de dubiosul “umor” al lui <a href="https://bel-esprit.ro/o-femeie-femeie-ochi-alunecosi-inima-zburdalnica-femeile-lui-caragiale/" target="_blank" rel="noopener">Caragiale</a>; acela turnat în schiÈa cu călătorul din tren care aruncă un căÈeluÈ “obraznic” pe fereastra vagonului?</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Mic tratat despre violenÈă la români (2) </strong></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/baltagul-adevarul-despre-capodopera-lui-m-sadoveanu/" target="_blank" rel="noopener"><strong>“Baltagul”</strong></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Pe vremea când în România se făcea Ècoală serioasă, generaÈii de elevi au fost îndoctrinaÈi cu ideile subtile desprinse din lectura prozei sadoveniene “Baltagul”. Èin minte că analiza ei era inclusă Èi printre subiectele de la examenul de admitere în liceu.</div>
<div dir="auto">În consecinÈă, romanul a fost analizat în timpul orelor de predare, întors pe faÈă Èi pe dos: cum erau abordate acolo momente cruciale ale existenÈei umane (naÈterea, botezul, nunta, moartea), asemănarea dilemei lui Vitoria Lipan cu cea hamletiană, elementele aluzive la balada MioriÈa Èi câte altele…</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Dar niciodată nu s-a găsit vreun profesor care să ne îndemne să reflectăm la pasajul următor: &#8222;<em><strong>Fiindcă ea era aÈa de aprigă Èi îndârjită, Lipan socotea numaidecât că a venit vremea să-i scoată unii din demonii care o stăpâneau. Pentru asta întrebuinÈa două măistrii puÈin deosebite una de alta. Cea întăi se chema bătaie, iar a doua o bătaie ca aceea ori o mamă de bătaie. Muierea îndura fără să crâcnească puterea omului ei Èi rămânea neînduplecată, cu dracii pe care-i avea; iar Nechifor Lipan îÈi pleca fruntea Èi arăta mare părere de rău Èi jale. Pe urmă lumea li se părea iar bună Èi uÈoară.</strong></em>”</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">AÈa de “bună Èi uÈoară” era lumea că noi, elevii, treceam peste acel pasaj fără a sesiza dimensiunea ororii. Tuturor ni se părea că acel mod de a rezolva lucrurile era ceva perfect normal; ceva în firea lucrurilor. Un fenomen cu care fiecare dintre noi era mai mult sau mai puÈin obiÈnuit. Mă întreb, cât de mult s-a schimbat percepÈia violenÈei domestice în ziua de astăzi? Sunt tentat să cred că nu prea mult.</div>
<div dir="auto">Sensibilitatea românului se activează, ca la comandă (poate că Èi ESTE vorba de o comandă), doar când e vorba de “abuzuri” săvârÈite de autorităÈile scandinave împotriva conaÈionalilor noÈtri. Atunci când, de exemplu, copiii sunt luaÈi de la sărmanii părinÈi (care îi abuzează). PărinÈi care, nu-i aÈa, au drept de viaÈă Èi de moarte asupra odraslelor lor.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">PS. Aud că, în următoarele săptămâni, Guvernul va aproba un “Program naÈional de combatere a violenÈei faÈă de femei”. Să fie de bun augur!</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/pumn.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-48573" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/pumn.jpg" alt="" width="564" height="705" /></a></div>
<div dir="auto">
<div>
<div class="" dir="auto">
<div id=":r1q0:" class="x1iorvi4 x1pi30zi x1swvt13 xjkvuk6" data-ad-comet-preview="message" data-ad-preview="message">
<div class="x78zum5 xdt5ytf xz62fqu x16ldp7u">
<div class="xu06os2 x1ok221b">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Mic tratat despre violenÈă la români (3) </strong></div>
<div dir="auto"><strong>Cercetătoarea</strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Recentele videoclipuri de pe Fb cu elevii care îÈi umilesc profesorii au provocat, cum era Èi de aÈteptat, un val de reacÈii din partea celor care au văzut acele imagini oripilante. Că acei tineri trebuie pedepsiÈi în mod drastic, nu încape nicio discuÈie. De neacceptat însă mi s-au părut sumedenia de opinii care propuneau bătaia ca mijloc de îndreptare. Mă întreb dacă emiÈătorii acelor opinii chiar sunt convinÈi de eficacitatea ei… ori poate că, la mulÈi dintre ei, este vorba doar de răbufniri ale propriei lor revolte sau, Èi mai rău, de exteriorizarea verbală a violenÈei ce dormitează în sufletul fiecăruia dintre noi. În mod sigur există Èi aceÈti factori subiectivi, dar mai este o explicaÈie: una care Èine de un anumit mediu cultural, de componenta unei anumite “matrici stilistice”, cum ar spune poetul Èi filosoful transilvan.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Acum nu am loc să mă ocup de <strong>Eminescu</strong> Èi de ale lui “temniÈi large” aÈa că, din moment ce tot am pomenit de conceptul autorului ardelean, mă opresc la un alt scriitor, poet Èi el, autor printre altele al volumului “Imne transilvane”. Èin minte că, atunci când a apărut culegerea respectivă, faptul a fost elogiat în toate revistele literare din Èară. “România literară”, de exemplu i-a dedicat o cronică întinsă pe o pagină întreagă. (În mod oarecum ciudat, astăzi numele poetului nu mai circulă la fel de mult ca prin deceniul Èapte al veacului trecut.) Bănuiala mea este că dovezile de cinstire de atunci erau tot un fel de “rezistenÈă prin cultură” la regimul comunist-ateu, căci Ioan Alexandru (despre el este vorba) era considerat, în mod neoficial, drept “cel mai de seamă poet creştin român postbelic.” Mai important chiar decât poeÈi mistici precum Radu Gyr sau Vasile Voiculescu.</div>
<div dir="auto">Dar nu am eu căderea să apreciez locul lui <strong>Ioan Alexandru</strong> în istoria literaturii române. Cea ce vreau să scot în evidenÈă este un aspect care ilustrează Èi el un semn al matricii stilistice despre care scriam mai sus. Este vorba despre violenÈa fizică! Mai exact despre violenÈa exercitată de părinÈi asupra copiilor proprii. Citez aici două veruri dintr-un poem al autorului, care mi s-au încrustat în minte de cum am dat cu ochii de ele pentru prima dată (mi se pare că era o culegere apărută în excelenta colecÈie BPT) Èi de atunci acolo au rămas. Ele surprindeau un moment de pace Èi reculegere, când părintele îÈi privea fiul care dormea (avea un genunchi zgrebălat), iar cuvintele erau acestea: “Nuiaua, ce să fac, pruncuţul meu/ Din când în când şi ea te cercetează.”</div>
<div dir="auto">Câtă duioÈie, nu-i aÈa?! Ce termeni blânzi, mlădioÈi &#8211; “pruncuÈ”, “cercetează” &#8211; sunt folosiÈi pentru a edulcora asprimea corecÈiei fizice rezervată feciorului! Oare cât de adânc o fi fost acea “cercetare”, mă întrebam eu, având, proaspăt, în minte bătăile groaznice pe care obiÈnuia să mi le administreze Licheaua? Adevărul este că violenÈa tot violenÈă rămâne oricum ai denumi-o, oricât de poetic am boteza actul maltratării.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Mic tratat despre violenÈă la români (4) </strong></div>
<div dir="auto"><strong>ArendaÈul</strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">“<strong><em>Românul rabdă cât rabdă, dar Èi când îÈi pierde răbdarea…</em></strong>” Nu mai Ètiu de câte ori am dat peste cugetarea asta (cu punctele de suspensie incluse). Ei bine, ce se întâmplă când românul îÈi pierde răbdarea? Se burzuluieÈte, zbiară, după care primeÈte un pumn în bot Èi iar se molcomeÈte. La fel ca Èăranul Ion din schiÈa lui <a href="https://bel-esprit.ro/pe-urmele-lui-caragiale-la-leipzig/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Caragiale</strong></a>, ”ArendaÈul român”.</div>
<div dir="auto">Din Ècoala generală am reÈinut ideea că personajele din &#8222;O scrisoare pierdută&#8221; sunt de fapt ipostaze diferite ale aceluiaÈi caracter: Tipătescu e un Pristanda parvenit, Dandanache, un CaÈavencu ajuns la vârsta senectuÈii etc. Dacă aplic acest tipar la schiÈa lui Caragiale, Ion ar fi un arendaÈ ce încă n-a reuÈit să agonisească averea în virtutea căreia să poată EL trage altora pumni în cap.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Mă vizitează gândul că identitatea caracterelor din schiÈa lui Caragiale nu e doar simpla mea fantezie, ci a fost chiar sugestia autorului care a vrut să transmită astfel una din intuiÈiile sale. De ce a intitulat el proza sa “ArendaÈul ROMÂN”? N-ar fi fost mai potrivit să-i spună “Un arendaÈ hapsân” sau “Dreptatea arendaÈului” sau pur Èi simplu “ArendaÈul”? De ce neapărat această sintagmă care te duce cu gândul la împerecheri de cuvinte precum poporul român, Èăranul român s.a.m.d. ?</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Dar ce rost are să mai caut explicaÈii când istoria însăÈi a verificat deopotrivă intuiÈia lui Caragiale Èi tâlcuirea mea: MulÈi dintre torÈionarii din închisorile comuniste, lucrătorii din MiliÈie Èi alÈi slujbaÈi ai statului din aparatul represiv, au fost la origine niÈte inÈi răbdători, blajini Èi supuÈi care, odată investiÈi cu autoritate, s-au transformat în adevărate fiare cu chip de om. Carieră tipică de lichea; “linge-i în dos pe cei de sus Èi scuipă-i în cap pe cei de jos!”</div>
<div dir="auto">Tot în Ècoala primară suferisem pentru sărmanul Èăran maltratat de arendaÈ în prezenÈa prefectului Èi nu înÈelegeam de ce acesta a renunÈat brusc să-Èi apere dreptul până la capăt. Răspunsul mi se pare limpede acum.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Èi mai clar mi se profilează el dinaintea ochilor, când îmi aduc aminte de vorbele Lichelei servite drept filosofie de viaÈă. Cred că eram prin clasa a cincea când l-am întrebat, de ce calcularea rădăcinii pătrate este socotită o operaÈiune matematică, când, de fapt, ea este o combinaÈie de alte operaÈiuni (adunare, împărÈire etc). Lămurirea insului luat peste picior de tovarăÈii lui de muncă de la secÈia Laminoare, unde lucra, dar care, în familia lui, îÈi exercita aptitudinile despotice de tiran a fost următoarea:</div>
<div dir="auto">”<strong><em>Tu aÈé să Ètii: cât eÈti mic, fii umil Èi ascultă de ăia mai mari ca tine. Trebuie să spui după ei chiar dacă nu-i aÈé cum crezi tu. Când i-i avé facultatí, Èi-i fi marí, atunce puteauai TU să-i cătăneÈti pi cíalalÈ. Atunce EI îi musai să spună după tini. AÈé-i reuÈi în viaÈă! Numa aÈé méri.</em></strong>” Parcă aÈ fi auzit gândul nerostit al clăcaÈului Ion după ce s-a ales cu nunta de pumni în cap.</div>
<div dir="auto"></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div>
<div class="x168nmei x13lgxp2 x30kzoy x9jhf4c x6ikm8r x10wlt62" data-visualcompletion="ignore-dynamic">
<div class="x1n2onr6">
<div class="x6s0dn4 xi81zsa x78zum5 x6prxxf x13a6bvl xvq8zen xdj266r xktsk01 xat24cr x1d52u69 x889kno x4uap5 x1a8lsjc xkhd6sd xdppsyt">
<div></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Daniel Onaca' src='https://secure.gravatar.com/avatar/1b21da99c426189347ccc0539f641c17de5884c041545704d0eb22444f2cd8ef?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/1b21da99c426189347ccc0539f641c17de5884c041545704d0eb22444f2cd8ef?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/daniel-onaca/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Daniel Onaca</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:l&#101;v&#097;&#110;&#116;i&#110;&#064;&#104;&#111;&#116;m&#097;&#105;&#108;&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>