<p>De data asta i-am rugat pe compatrioÈii pe care îi iubesc să-mi numească trei trăsături caracteristice ale românilor.</p>
<p>Faptul că nu prea coincid răspundurile vorbeÈte despre diversitatea experienÈelor Èi a perspectivelor Èi, poate, despre faptul că sunt mai multe Românii.</p>
<p><strong>Adela Toplean (scriitoare, doctor în filologie)</strong></p>
<p><strong>Pretindem că suntem toleranÈi</strong>: Gambleri, curvari, hoÈi, criminali, puturoÈi, vanitoÈi Èi avari – îi tolerăm pe toÈi dacă trebuie. FireÈte că, dacă trebuie, îi omorâm cu pietre. Închidem ochii sau asmuÈim câinii. Ceea ce pare toleranÈă, e, de fapt, incapacitatea de a ne asuma spontan un angajament moral autentic. Noi românii nu credem Èi n-am crezut vreodată că ceea ce e greÈit trebuie cu adevărat sancÈionat. SancÈionăm doar acele năravuri care contrazic propriile interese. Nu-i de mirare că românul cu o mână cerÈeÈte, cu cealaltă te bate, iar din gură îÈi livrează lecÈii de virtuozitate ortodoxă: “să nu faci ce face popa, să faci ce zice popa”.</p>
<p><strong>Suntem schizoizi</strong>: Schizoidia îngroapă România. Cred că cliÈeul celor două Românii pleacă, spre deosebire de alte cliÈee, de la un adevăr. Româniile sunt ireconciliabile nu fiindcă au valori Èi priorităÈi incompatibile, ci fiindcă îÈi neagă reciproc dreptul la existenÈă, se comportă ca Èi când existenÈa celeilalte n-ar fi substanÈial justificată. De fapt nu diferenÈele (despre a căror substanÈă nu Ètim oricum nimic) sunt problema, ci complicităÈile vinovate, profunde Èi &#8211; culmea! – <em>naturale</em>, <em>constituÈionale</em> &#8211; dintre Româniile care &#8211; simultan &#8211; se subestimează Èi se supraestimează reciproc.</p>
<p><strong>Îi Èinem pe toÈi de proÈti:</strong> Orice român se simte îndreptăÈit să te ia de prost, să se victimizeze, să te dispreÈuiască, să-Èi ceară voturi, like-uri etc. Evaluare pe criteriile moralei tradiÈionale n-a avut niciodată chef să facă; grilele de justificare ideologică populare în Occident nu-i par, însă, mai breze. În sinea lui, îÈi râde ÈI de ele. În inima lui, românul Ètie că Èi progresistul occidental e tot prostul lui. Dacă vă imaginaÈi că există o unitate de intenÈii Èi opinii care îi leagă, frăÈeÈte, pe progresiÈtii de-aici de progresiÈtii “de dincolo”, vă înÈelaÈi amarnic. Occidentalul disculpant e în primul rând vanitos, românul disculpant e în primul rând Èmecher Èi ipocrit, aÈa că dispune discreÈionar Èi adesea obtuz de o narativă pe care n-o prea înÈelege fiindcă n-a inventat-o el. Dar de ce să complic discuÈia invocând raportarea la ideologiile <em>en vogue</em>? E mult mai simplu să spun că România e Èara unde amanta Èi nevasta se Èin, reciproc, de proaste.</p>
<div style="width: 1290px" class="wp-caption alignnone"><img src="http://4.bp.blogspot.com/-dzfVfuJWhIE/VIH7oL-W5fI/AAAAAAAAKMk/99pmNcsHTnE/s1600/P1150650.jpg" alt="http://4.bp.blogspot.com/-dzfVfuJWhIE/VIH7oL-W5fI/AAAAAAAAKMk/99pmNcsHTnE/s1600/P1150650.jpg" width="1280" height="853"><p class="wp-caption-text">Foto Bogdan Dragomir</p></div>
<p> ;</p>
<p><strong>LuminiÈa Amarie (poetă, filolog)</strong><br />
Caractere &; semne în lipsa celor dintâi. Sunt individul privat de lipsa caracterului, am fugit ori de câte ori am simÈit violenÈa cu care manifestă în oameni. Ori spunem românesc ori spunem caracter. Nu putem alătura termenii ca să generalizăm. S-ar lovi unul pe altul aÈa cum e tipic românesc să. Dar nu în sinceritate. Uite, pentru un om ce nu trăieÈte decât pe margini e simplu “danser sur le bord de l’âme.” <strong>Ospitalitatea. Smerenia. Modestia.</strong> Dar asta se mai întâmplă doar în nordul meu, pe vârful măgurii. Un deal pe care n-au rămas decât bătrânii. Apoi cobori în mijlocul sălbăticiunilor docile. Fiecare cu frica lui. Dar Èi frica pentru a fi reală ar trebui să fie personală. Nu e. Agresivitatea. misoginismul. laÈitatea. VeÈnica văicăreală. Românesc sau nu, caracterul e al fiecăruia Èi dacă rămâne aÈa e bine. E cât se poate de liniÈtitor. Cât se poate de înfricoÈător.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong><a href="https://bel-esprit.ro/politete-si-expresiile-ostilitatii/">Ilinca Bernea</a> (scriitoare, doctor în filosofie)</strong></p>
<p>Èara lui ”ar trebui să”. N-am Ètiut niciodată dacă să calific tirul de judecăÈi de valoare arbitrare la care eÈti expus de cum ieÈi din casă drept mitocănie, grobianism sau conduită autoritar-compulivă. Românul vrea să fie Èef, vrea să dea note, să pună el eticheta pe tot ce miÈcă. Dar nu e propriuzis nici sfătos moralist cum sunt francezii, nici atotÈtiutor în stil italian, nici rezervat impersonal Èi critic, prin precauÈie, ca englezii. El este un automat de dat sfaturi, dar numai sub spectru cârcotaÈ. Românul are simÈul pagubei, vede doar petele din soare. El nu face complimente niciodată, e marcat de o <strong>manie criticistă</strong>. Dacă e să spună de bine se abÈine, e indiferent, dacă e să spună de rău, nu-l opreÈte nici uraganul nici maÈina salvării. Sub tutela sincerităÈii, românii insultă fără odihnă, convinÈi fiind că<strong> sinceritatea </strong>e de aur, chiar dacă obiectul sau mobilul ei n-au nici o legătură cu obiectivitatea, cu adevărul sau cu intenÈia de a îmbunătăÈi ceva. E pur mecanism defulator. Cu alte cuvinte românii sunt desfrânaÈi în a-Èi exprima umorile Èi năduful. Reversul medaliei e că e Èara lui ”bine, lasă”. ToleranÈa se manifestă la români în toate sensurile. Tolerează excese, vicii, murdărie, grosolănie&#8230; Se complac, se plâng, se victimizează, vor să revizuiască, dar să nu se schimbe nimic. Lor le place să depună plângere.</p>
<p>Românii sunt<strong> deÈtepÈi. </strong>În toate sensurile posibile, Èi în mod pozitiv, dar Èi la modul deviant, arogant, fictiv, infatuat, blazat sau flatulent, căci unii idolatrizează logica Èi raÈionalitatea, probabil compensator, când nu au alte resurse. Cea mai mare ruÈine e să fii sau să Èi se spună că eÈti prost/proastă. Mai tot românul se consideră traumatizat de prostia celorlalÈi Èi mii de clase peste în materie de inteligenÈă. România este paradisul pentru intelectuali Èi iadul pentru senzoriali. Pe cât de buni ingineri Èi savanÈi sunt, pe atât de greoi Èi neajutoraÈi sunt în domenii sensibile. De unde se vede că excesul de ”deÈteptăciune” poate dăuna destul de grav sănătăÈii.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Arthur Suciu (scriitor, doctor în filosofie politică)</strong></p>
<p><em>Românii sunt <strong>latini</strong>. </em>E, poate, trăsătura cea mai interesantă, căci e vorba despre o latinitate orientală, adică o latinitate excentrică, departe de popoarele de origine latină, grupate toate în Vestul Europei (francezii, italienii, spaniolii, portughezii, în primul rând). O ”insulă” de latinitate, cum s-a spus, ”într-o mare de slavi”, fapt care a Èi intensificat excepÈionalismul românesc, începând cu Ècoala Ardeleană Èi, de asemenea, a dat apă la moară contestatarilor tezei latinităÈii. Dar românii continuă să fie latini chiar Èi în epoca americanizării. Multe dintre cuvintele luate din engleză sunt de origine latină sau franceză, după ce, în secolul XIX, româna a fost practic formată cu ajutorul francezei.</p>
<p><em>Românii sunt <strong>balcanici</strong>. </em>Prin balcanism se înÈelege o experienÈă istorică comună a unor popoare învecinate – bulgarii, grecii, sârbii, albanezii, turcii -, experienÈă caracterizată prin influenÈa covârÈitoare a BizanÈului Èi, apoi, a turcocraÈiei. E o experienÈă de câteva sute de ani, care a creat un areal distinct Èi, în fond, o cultură transnaÈională. Balcanismul este, astăzi, fiorul regional Èi un element important care intervine în construcÈia perspectivei <em>locale. </em>FaÈă de americani, faÈă de vest-europeni, românii sunt <em>foarte</em> balcanici. Nu e întâmplător că balcanismul este Èi unul dintre cele mai originale filoane din literatura română (pe linia Cantemir, Anton Pann, Nicolae Filimon, I.L. Caragiale, Ion Ghica, Mateiu Caragiale, Ion Barbu, Eugen Barbu). Tot de lumea balcanică Èine Èi apartenenÈa românilor la ortodoxie, care o diferenÈiază de toate celelalte popoare latine.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>Românii sunt <strong>postcomuniÈti</strong>. </em>ExperienÈa comunistă subliniază atât participarea românilor la istoria europeană, cât Èi rolul Rusiei în construcÈia identitară românească, începând din vremea războiaielor ruso-turce, dar mai cu seamă după 1944. Postcomunismul este ceea ce se întâmplă în posteritatea comunismului, în fond o formă vulgară, dezolată de postmodernism – un postutopism. Comunismul, prin transformările sociale, economice, culturale radicale, pe care le-a produs, a lăsat peste tot urme adânci, poate chiar de neÈters. A fost o experienÈă terifiantă, de neuitat. Acest tip de amintire are legătură cu ceea ce evreii simt în legătură cu Holocaustul. El a devenit de aceea o parte din trăsătura identitară a popoarelor care l-au trăit.</p>
<p><strong><img id="img" src="https://romaniadacia.files.wordpress.com/2017/01/malanca-mare-traditii-iarna.jpg"></strong></p>
<p><strong>Marian Dumitru (doctorand în filosofie)</strong></p>
<p>M-am tot gândit cum sa explic de ce nu pot răspunde la această temă Èi n-am Ètiut cum, decât aÈa:</p>
<p>Felia de om. Pildă eliptică. În mijlocul unei lupte aprige, tânărul samurai se sumeţi către maestru şi-i spuse că de-acum, el cunoaşte omul. Maestrul se opri, preţ de o clipă şi oftă. Apoi, zgârcit în mişcări, din cateva luciri de sabie, scapa de grija celor trei duşmani Gata lupta. Ultimul duşman era încă în picioare, convins că nu-i atins. Sabia maestrului secera iar, orizontal, o dată încolo, o dată încoace. Trupul duşmanului căzu, în trei bucăţi. De-o parte trunchiul cu braţele şi capul, de cealaltă parte burtă şi picioarele, iar la mijloc, în iarbă, şedea o felie de om, cam la vreo trei degete grosime. Bătrânul samurai îndreptă spre ea sabia, ca un arătător spre tablă: &#8211; Ia zi, cum e omul? Novicele privi în iarbă şi răspunse: &#8211; Rotund, umed şi cam mirositor. &#8211; Păi, vezi&#8230;?! veni verdictul uÈurel. Şi sabia se întoarse curată în teacă, iar bătrânul în sinea lui. LecÈia se încheiase. De-atunci nici samuraiul cel tânăr nu mai ştiu cum e omul.</p>
<p> ;</p>
<p><strong>Cătălin Marin (scriitor)</strong></p>
<p>Zic două rele una bună, adică tot aÈa cum aÈ răspunde Èi despre mine, ca să azvârl praful modestiei în ochii lumii. La român, văd trei trăsături esenÈiale: <strong>patima, pizma </strong>Èi <strong>poezia</strong>. Nu suntem un popor cu structură Èi normă, suntem ghidaÈi de pulsiuni Èi instincte. Eu unul nu mă regăsesc în spiritul românesc, deÈi apreciez în destul de mare măsură firea balcanic orientală a conaÈjonalilor mei, motiv pentru care nu-mi doresc în mod special să schimb Èara Èi oricât de dornic aÈ fi de ordine Èi structură, n-aÈ putea trăi în ElveÈia. Incapacitatea noastră de auto-cenzură Èi auto-control, ne va duce cu timpul sub jugul civilizării abrupte Èi toată această libertate pe care nu Ètim s-o preÈuim, va sfârÈi în lanÈurile care vor legifera bunul simÈ.</p>
<p> ;</p>
<p><strong>Andreea Astani (doctor în psihologie)</strong></p>
<p>Românii sunt oameni învăÈaÈi<strong> să rabde</strong> (greul, uÈorul, puÈinul, multul). Puternic ancorat în social, românului <strong>pare să-i pese prea mult de ce se întâmplă în curtea vecinului</strong> Èi de părerile celorlalÈi. Parca etern plecat la pescuit, este <strong>omul poveÈtilor</strong> Èi al vieÈii ca o poveste într-o poveste, într-o poveste&#8230;</p>
<p><div id="attachment_9557" style="width: 2058px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-9557" class="wp-image-9557 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/portret.jpg" alt="" width="2048" height="1536"><p id="caption-attachment-9557" class="wp-caption-text">foto <a href="https://bel-esprit.ro/politete-si-expresiile-ostilitatii/">Ilinca Bernea</a></p></div><span id="cch_f309e67965eb8ba" class="_mh6 _wsc"><span class="_3oh- _58nk"><strong>Corina Costea (jurist)</strong> </span></span></p>
<p><span id="cch_f309e67965eb8ba" class="_mh6 _wsc"><span class="_3oh- _58nk">Trăsăturile românilor nu mi-au fost clare niciodată, nu m-a izbit nici o calitate care să se reproducă la scară mare în români, dar nu ştiu dacă ar trebui să ne excludem sau să ne uităm în sinea noastră pentru un răspuns obiectiv. Statistic, primele trei, dacă privim media realizărilor românilor, ar fi : sunt oameni <strong>calzi, creduli, îngăduitori.</strong> S-a cristalizat constiinţa acestor însuşiri prin balada Mioriţa, s-a perpetuat prin acceptarea comunismului şi a ciocoimii legitimate prin votul statornicilor si răbdătorilor pomanagii ai partidului de masă : sunt de-ai noştri, îi cunoaştem… prin urmare, românilor de orice fel, proşti sau deştepţi, le plac protectorii, să-i pupi pe frunte şi să-i giugiuleşti, chiar dacă-i trădezi în secunda următoare. Nu le place adevărul. Să-i lauzi şi să le dai de muncă, să repare că acceptă să fie prostiţi, primesc, dar să nu se schimbe nimic. Manipulabili, manipulatori, profitori si abuzaţi, curajoşi când aproape le iei gâtul, nevasta sau pâinea de la gură, nenea Iancu a arătat-o cu haz, şi hazul de necaz, ca si dragul de ginta latină, fierbinţeala viscerală, nu ne-a părăsit încă, slavă Domnului ! Dar ne place amorul, flirtul căldicel, cumsecade, căsătoria de conivenţă şi iubirile dark. Talentaţi, inventivi, romantici şi inimi largi, dacă ne amintim că descindem şi din Eminescu, Brâncuşi, Nichita, Enescu, care, culmea, n-au avut urmaşi (ar fi avut Brâncuşi, dar nu a recunoscut) şi care nu erotizau condiţia intelectualului sau artistului sau a înţeleptului precum o fac admiratorii corifeilor de azi, iar exemplul cel mai la-ndemână e al lui Grigore Bivolaru, dar mai ştim şi alţii. Genialii de care suntem mândri nu aveau prietenii, iubiri sau fixaţii bazate pe titluri intelectuale sau pe modele de virtute, iubeau Veronici, Marii, Dore etc. Românul au descoperit că ştie a înşira şi vorbe, că doar s-a născut poet, ceea ce nu e rău. Fără să-mi dau seama, mi-am subliniat trăsăturile native : am încredere în oameni, şi chiar dacă sunt destui cărora nu le respect caracterul, le mai accept şi abuzul, am un oarecare talent de a ieşi din mulţime, dar şi de a fi una cu ea, şi la rigoare, dacă mă uit la mine cea dintotdeauna, am un nucleu recurent de bunătate şi responsabilitate care mă face să sper că românii nu sunt nici buricul, dar nici loazele universului.</span></span></p>
<div style="width: 729px" class="wp-caption alignnone"><img src="http://3.bp.blogspot.com/-ySVzzEdlozE/U7Cr7noXt2I/AAAAAAAAITQ/goagoKYW_Zk/s1600/P1100978.jpg" alt="" width="719" height="480" border="0"><p class="wp-caption-text">Foto Bogdan Dragomir</p></div>
<p> ;</p>
<p><strong>Carol Szabo (medic Èi doctor în electronică):</strong></p>
<p>Pe scurt<strong>: adaptabilitate, flexibilitate, independenÈa</strong> &#8211; spre deosebire de alte popoare românii când pleacă din Èară nu îÈi fac ghetou lo,r ci se amestecă cu băÈtinaÈii Èi adoptă uÈor felul de a fi al gazdelor (relativ la alte neamuri care pleacă în altă Èară Èi după 20 de ani nu vorbesc o iotă în limba băÈtinaÈă) obsesie cu curentul (asta e de la un englez care a vizitat românia Èi a scris niÈte tips de călătorie care includea să nu contrazici un român despre gravitatea curentului) paÈnic &#8211; românii nu sunt de loc un popor agresiv nu au luptat niciodată de bună voie în afara graniÈelor.</p>
<p> ;</p>
<p><strong>Sorin Despot (poet)</strong><br />
Trei trăsături specifice ale caracterelor româneÈti sînt <strong>virguliÈa, căciuliÈa Èi coiful</strong>. Acestea fiind spuse, o dată cu proliferarea aparaturii digitale, ne-a cam ieÈit din caracter întrebuinÈarea îngrijită a limbii române, fie ea cu ori fără diacritice. Altfel, mai în glumă, mai în serios, caracterul românesc străluceÈte prin <strong>spirit întreprinzător</strong>, <strong>un simÈ temeinic exersat al efortului minimum necesar Èi, poate mai ales, printr-o veselie nemărginită în faÈa necazului.</strong> Umblă mema ceea celebră pe interneÈi: nu te pui cu un popor al cărui desert preferat este coliva. Clar?</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Lucian Petrilă (muzician)</strong></p>
<p>Îmi vine în minte silueta masivă a unui ciobănesc mioritic. În el cred că se regăsesc primele trăsături specifice ale caracterului românesc: <strong>drăguÈ </strong>(dacă treci cu bine de primul contact), dar <strong>mâncău mare</strong>, preferă să-Èi conserve <strong>firea rebelă,</strong> opunându-se cu încăpăÈânare oricărei dresuri, Èi doar pericolul extrem îl face să îÈi folosească bine înzestrarea teribilă împreună cu alÈi semeni de-ai lui&#8230;</p>
<p>Românii sunt înzestraÈi cu mult talent Èi cred că peregrinările mele pe harta lumii mă fac să exclud lejer alte aspecte negative, atribuite mai ales în ultimele decenii. Sunt alÈii care beau mai mult Èi aiurea, fară a fi deloc simpatici după, sunt alÈii care depăÈesc orice imaginaÈie în nesimÈire, sunt alÈii lipsiÈi de igienă, hoÈia e bine răspândită în lume, nu e nimic tipic românesc în aceste hibe. DeÈi găinăria ar cam fi!
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ilinca Bernea' src='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ilinca-bernea/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ilinca Bernea</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:fi&#108;&#111;zof&#105;&#101;&#064;&#103;&#109;&#097;i&#108;&#046;&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>