<h1><strong><em>Suprarealismul european în literatură Èi artă</em></strong></h1>
<p>Suprarealismul reprezintă o miÈcare artistică Èi literară de avangardă, care debutează în prima parte a secolului al XX-lea. Scopul miÈcării suprarealiste a fost de a întemeia o revoluÈie socială, deoarece atât între artă Èi societate, cât Èi între fantezie Èi realitate se crease o ruptură. Poetul, prozatorul Èi eseistul francez <strong><em>André Breton</em></strong> (1896-1966) este considerat fondatorul, liderul Èi teoreticianul suprarealismului. Acesta a studiat medicina, iar în 1915 (în timpul Primului Război Mondial) este mobilizat, petrecând mai bine de un an la Serviciul de Sănătate de la Nantes. În acelaÈi an începe să corespondeze cu poetul de origine poloneză Guillaume Apollinaire (născut Wilhelm Albert Vladimir Apollinaris de Kostrowitzky, 1880-1918), urmând ca în următorul an să se alăture curentului dadaist. În 1917 este transferat la Centrul de Psihiatrie al Armatei a II-a, de la Saint-Dizier, unde se iniÈiază în psihanaliza freudiană. După întoarcerea la Paris, îi cunoaÈte pe scriitorii Philippe Soupault (1897-1990) Èi Louis Aragon (născut Louis-Marie Andrieux, 1897-1982) alături de care va colabora la revista literară „Nord-Sud”.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>CitiÈi Èi <a href="https://historia.ro/sectiune/general/10-lucruri-de-retinut-despre-suprarealism-584941.html" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #0000ff;">10 lucruri despre suprarealism</span></a></strong></h3>
<div id="attachment_18613" style="width: 320px" class="wp-caption alignleft"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/andre-breton.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-18613" class="wp-image-18613" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/andre-breton.jpg" alt="" width="310" height="600" /></a><p id="caption-attachment-18613" class="wp-caption-text">André Breton (sursă foto: surrealismart.org)</p></div>
<p>În 1919 publică <em>Muntele de pietate </em>(<em>Mont de Piété</em>), la editura Au Sans Pareil Èi descoperă <em>scrierea automat(ic)ă</em>, adică absenÈa participării conÈtiente din partea celui care scrie. Scrisul automat, respectiv scrierea automatică, reprezintă o metodă de cunoaÈtere a autenticităÈii omului, dincolo de convenÈii. Scriitorul asociază scrierea automatică nevoii de a permite creativităÈii să-Èi găsească sursele în adâncurile inconÈtientului, din vise Èi halucinaÈii, excluzând raÈionalul pe cât de mult posibil.</p>
<p>În anul 1922 se produce „ruptura” dintre André Breton Èi fondatorul dadaismului, Tristan Tzara (evreu de origine română, născut Samuel Rosenstock, 1896-1963), întrucât Breton nu a mai fost de-acord cu negaÈia totală a dadaismului, dorind ca libertatea specific dadaistă să prindă nuanÈe doctrinare, ceea ce a determinat trecerea de la negaÈie la afirmaÈie sau „îmbunătăÈirea” refuzului, spontaneintăÈii, primitivismului Èi brutalităÈii miÈcării dadaiste prin intermediul căutării experimentale Èi ÈtiinÈifice, prin intervenÈia psihologică Èi filosofică, dând naÈtere, astfel, suprarealismului. André Breton, alături de Phillipe Soupault, Louis Aragon, Paul Éluard (născut Eugène Emile Paul Grindel, 1895-1952) Èi Pierre Reverdy (1889-1960) s-au desprins de miÈcarea dadaistă, punând bazele suprarealismului literar. Prima oară termenul <em>suprarealism </em>a fost folosit în 1916 de Guillaume Apollinaire în piesa de teatru <em>Sânii lui Tiresias</em> (<em>Les mamelles de Tirésias</em>)<em>, </em>acesta numind-o „dramă suprarealistă”. Astfel, în <em>Manifestul suprarealist </em>(<em>Manifeste du surréalisme</em>) publicat în 1924 (care marchează ruptura oficială de Dada), André Breton dă numele de <em>suprarealism </em>noii sale miÈcări avangardiste în cinstea lui Apollinaire, care murise în anul 1918: „En hommage à Guillaume Apollinaire, qui venait de mourir et qui, à plusieurs reprises, nous paraissait avoir obéi à un entraînement de ce genre, sans toutefois y avoir sacrifié de médiocres moyens littéraires, Soupault et moi nous désignames sous le nom de SUPRARRÉALISME le nouveau mode d’expression pure que nous tenions à notre disposition et dont il nous tardait de faire bénéficier nos amis.” (trad. proprie): <em><strong>„În cinstea lui Guillaume Apollinaire, care murise de puÈin timp Èi care ni s-a părut de mai multe ori că este supus unui astfel de extaz, fără însă a-i fi sacrificat mediocre mijloace literare, Soupault Èi cu mine numim SUPRAREALISM noua formă de expresie pură, pe care o avem la dispoziÈie Èi de care suntem nerăbdători să-i facem pe prietenii noÈtri să beneficieze.”</strong></em>).</p>
<div id="attachment_18614" style="width: 281px" class="wp-caption alignleft"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/surreaslisme_affiche.gif"><img aria-describedby="caption-attachment-18614" class="wp-image-18614" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/surreaslisme_affiche.gif" alt="" width="271" height="600" /></a><p id="caption-attachment-18614" class="wp-caption-text">sursă foto: vialupo.com</p></div>
<p>Se înfiinÈează revista „La Revolution Surréaliste” (1924-1929), iar în 1927 apare a doua revistă a miÈcării, „Le Surréalisme au service de la revolution”, care se va închide în 1933, înfiinÈându-se în acelaÈi an revista „Minotaure”, care va funcÈiona până în anul 1939. André Breton consideră că materia primă necesară creaÈiei suprarealiste izvorăÈte din subconÈtient, miÈcarea suprarealistă având la temelii inclusiv teorii psihanalitice, însă părintele psihanalizei, Sigmund Freud (medic psihiatru evreu, de origini austriece, 1856-1939), este de părere că a privi opera suprarealistă din punct de vedere al manifestării directe a inconÈtientului este o greÈeală, deoarece opera suprarealiÈtilor reprezintă un rezultat al eului acestora. În primul său manifest (luând în considerare faptul că Breton a scris un al doilea manifest în anul 1930, cu scopul de a purifica suprarealismul), acesta a dat o definiÈie suprarealismului: „Automatisme psychique pur par lequel on se propose d’exprimer, soit verbalement, soit par écrit, soit de toute autre manière, le fonctionement réel de la pensée. Dictée de la pensée, en l’absence de tout contrôle exercé par la raison, en dehors de toute preoccupation esthétique ou morale.” (trad. proprie: „Automatism psihic pur prin care se exprimă, fie verbal ori în scris, sau în altă modalitate, adevărata funcţie a gândului. Gând dictat în absenţa oricărui control raÈional şi în afara tuturor preocupărilor morale sau estetice.”). Marcel Raymond este de părere că „El [André Breton] voia să deschidă drumul unui nou val ofensiv ; valuri de vise, sete de minuni Èi de poezie integrală. Strigăte de ură împotriva a ceea ce este, aspiraÈia către o libertate totală a spiritului, toate acestea rotindu-se talmeÈ-balmeÈ, într-un <em>Manifest</em> cînd autoritar, cînd nostalgic. Începând de atunci, André Breton s-a străduit să definească, în revistele pe care, succesiv, le-a condus de aproape sau de departe sau în cele pe care le-a <;<;inspirat>;>;, singura atitudine pură, după părerea lui.” (<em>De la Baudelaire la suprarealism, </em>cap. XV. <em>Suprarealismul, </em>în româneÈte de Leonid Dimov, Editura Univers, 1970, p. 343).</p>
<p>Printre operele de seamă ale lui Breton se numără volumele de poezii <em>Les Champes magnétiques</em>, alături de Phillipe Soupault (1921) Èi <em>Clair de terre </em>(1923), precum Èi romanele <em>L’amour fou </em>(1937) Èi <em>Nadja </em>(1928). În anul 1938 publică o culegere, alături de Paul Éluard, intitulată <em>Dictionnaire abrégé du surréalism,</em> iar doi ani mai târziu publică <em>Anthologie de</em> <em>l&#8217;humour noir. </em>Breton a influenÈat artiÈti din Anglia, Belgia, Danemarca, Spania, ElveÈia, Germania, Cehoslovacia, Iugoslavia Èi chiar din alte continente, cum ar fi Africa, Asia (în Japonia), America (în Mexic, Brazilia Èi Statele Unite).</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_18615" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/copertaFata.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-18615" class="wp-image-18615" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/copertaFata.jpg" alt="" width="600" height="916" /></a><p id="caption-attachment-18615" class="wp-caption-text">„L`amour fou” („Iubirea nebună”), trad. Èi note din limba franceză de Ovidiu Nimigean (sursă foto: polirom.ro)</p></div>
<p>În scris, metoda suprarealiÈtilor este <em>jocul colectiv, </em>respectiv <em>cadavre exquis.</em> În acest joc colectiv, persoanele participante scriau independent unele de altele, câte un cuvânt pe o bucată de hârtie, care era îndoită, urmând ca textele să fie juxtapuse sau citite cu voce tare, rezultând comice Èi inedite. Primul rezultat al acestui procedeu a fost <em>Stârvul fermecător a băut vin nou</em>, provenienÈa numelui fiind, astfel, evidentă (Ion Biberi, <em>Arta suprarealistă, Privire critică, III. FiliaÈie istorică, </em>Editura Meridiane, BucureÈti, 1973, p. 25). Metoda <em>Le cadavre exquis (</em>tradusă de Ion Biberi prin <em>metoda stârvului fermecător</em>, respectiv <em>cadavru delicios, adorabil, rafinat, suav </em>etc.) a fost mai puÈin aplicată în pictură, însă nu inexistentă, primele opere elaborate astfel fiind create în anul 1925. Ca tehnică picturală, ea constă în împărÈirea unei foi/ material de lucru în patru sau mai multe părÈi, fiecare artist contribuind la partea lui, independent de ceea ce a lucrat celălalt artist. Tehnica automatismului pictural presupune plimbarea mâinii pictorului pe pânză, fără ca acesta să o stăpânească. Conform scriitorului Èi criticului de artă José Pierre, singura operă de tip <em>cadavre exquis </em>pictată integral, a fost făcută în 1948 de către cinci portughezi. O altă metodă de lucru suprarealistă este <em>colajul, </em>al cărui principal exponent este pictorul, sculptorul Èi poetul german Max Ernst (1891-1976). Metoda colajului este un rezultat al miÈcării cubiste, inventată de fondatorul cubismului, pictorul Georges Braque (1882-1963) Èi, ulterior, adoptată de artistul plastic Pablo Picasso (născut Pablo Ruyz y Picasso, 1881-1973). Cu toate că Braque a descoperit metoda colajului, Ernst este cel care i-a dat denumirea <em>colaj</em>, făcând-o reprezentativă pentru arta suprarealistă.</p>
<div id="attachment_18626" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/europe-after-rain.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-18626" class="wp-image-18626" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/europe-after-rain-1024x370.jpg" alt="Suprarealismul" width="600" height="217" /></a><p id="caption-attachment-18626" class="wp-caption-text">Max Ernst, „Europe after the Rain II”, 1940-1942 (sursă foto: max-ernst.com)</p></div>
<p><strong>Salvador Dalí</strong> utiliza, în picturile sale, <em>metoda paranoico-critică, </em>prin care integra creaÈiei activităÈi semihalucinatorii.</p>
<div id="attachment_18627" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/02.-Dali.png"><img aria-describedby="caption-attachment-18627" class="wp-image-18627" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/02.-Dali.png" alt="" width="600" height="456" /></a><p id="caption-attachment-18627" class="wp-caption-text">Salvador Dalí, „PersistenÈa memoriei”, 1931 (sursă foto: respiro.ro)</p></div>
<p>Pictorul italian <a href="https://dilemaveche.ro/sectiune/la-zi-in-cultura/arte-vizuale/giorgio-de-chirico-nietzsche-pictura-metafizica-632124.html" target="_blank" rel="noopener"><strong>Giorgio de Chirico</strong></a> (1888-1978) a fost primul care i-a atras atenÈia lui Breton, în momentul în care suprarealiÈtii Èi-au lărgit sfera de interese, incluzând artele frumoase. De asemenea, elemente suprarealiste au început să apară în anul 1914 în <em>ready-made-</em>urile (obiecte aparent banale, reprezentate în mod artistic) pictorului Marcel Duchamp (1887-1968).</p>
<div id="attachment_18628" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/Duchamp.-Bicycle-Wheel-395x395.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-18628" class="wp-image-18628" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/Duchamp.-Bicycle-Wheel-395x395.jpg" alt="Suprarealismul" width="600" height="600" /></a><p id="caption-attachment-18628" class="wp-caption-text">Marcel Duchamp, „Bicycle wheel”, 1951 (sursă foto: moma.org)</p></div>
<p>În timp, fotografia a ajuns să ocupe un rol central în arta suprarealistă, <strong>Man Ray</strong> (1890-1976) Èi <strong>Maurice Tabard</strong> (1897-1984) utilizând proceduri precum <em>dubla expunere, printarea/ imprimarea combinată, montajul </em>Èi <em>solarizarea</em>, care evocau în mod dramatic contopirea dintre vis Èi realitate. În fotografie, există Èi alte tehnici, cum ar fi <em>rotaÈia </em>sau <em>distorsionarea imaginilor</em>. Artistul plastic de origine germană <strong>Hans Bellmer</strong> (1902-1975) a fotografiat păpuÈile mecanice fabricate de el însuÈi, creând imagini bizare, cu tente sexuale.</p>
<div id="attachment_18629" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/e71461f0f7a633ad21e50b9843e21330.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-18629" class="wp-image-18629" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/e71461f0f7a633ad21e50b9843e21330.jpg" alt="Suprarealismul" width="600" height="877" /></a><p id="caption-attachment-18629" class="wp-caption-text">Hans Bellmer, „La poupée”, 1935 (sursă foto: pinterest.com)</p></div>
<p>Fotografia de stradă poate fi realizată cu ajutorul <em>reflexiilor </em>(ferestre, oglinzi, apă), <em>elemente care creează ambiguitate, situaÈii ciudate, juxtapuneri, joacă, expunerile duble, supradimensionarea elementelor fotografiate. </em>În cinematografie, suprarealismul s-a remarcat prin apariÈia scurtmetrajului <em>Un chien andalou (Un câine andaluz), </em>regizat de Luis Buñuel (1900-1983), care a reprezentat debutul său cinematografic, alături de Salvador Dalí. Scurtmetrajul este un film mut, de 21:27 minute, apărut în FranÈa anilor 1929, cu Pierre Batcheff Èi Simone Mareuil în roluri principale.</p>
<p><a href="https://www.youtube.com/watch?v=054OIVlmjUM">https://www.youtube.com/watch?v=054OIVlmjUM</a></p>
<p>După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, suprarealiÈtii europeni se împrăÈtie în lume, cea mai mare parte ajungând în America, unde înfiinÈează câteva reviste Èi organizează expoziÈii. Suprarealismul a fost abordat, de asemenea, din punct de vedere al videoclipurilor muzicale Èi a muzicii în sine. Un bun exemplu este formaÈia britanică Depeche Mode, fondată în anul 1980, care păstrează influenÈe muzicale suprarealiste, în textele melodiilor (cum ar fi textul piesei ,,I feel you”, făcând parte din albumul „Songs of Faith and Devotion”, din anul 1993 Èi în videoclipurile muzicale, un bun exemplu fiind videoclipul piesei „Strangelove”, făcând parte din albumul „Music for the Masses” din 1987.</p>
<h3>citeÈte Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/daniil-harms-pe-mine-nu-i-atat-de-simplu-sa-ma-strivesti/">Daniil Harms: „Pe mine nu-i atât de simplu să mă striveÈti”</a></strong></h3>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="JIrm0dHbCDU" title="Depeche Mode - Strangelove (Official Video)"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=JIrm0dHbCDU"><img src="https://i.ytimg.com/vi/JIrm0dHbCDU/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Depeche Mode - Strangelove (Official Video)"></a></amp-youtube>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:m&#105;r&#117;&#110;a.m&#105;&#114;o&#110;&#064;&#121;ah&#111;o.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>