„Chibzuiţi liniştit in voi şi veţi recunoaşte ca dragostea e libertate prin aceea ca e creaţie. Cine iubeşte un om îl naşte din nou. Cine iubeşte pe Dumnezeu a şi realizat, fie numai o clipa, divinul in sine, a scăpat de sclavia „legii”, e liber. Căci dragostea e prinos, adică generator, ce scapă din socoteala stricta a raportului dintre cauza şi efect.” (”Scrisori catre fiul si fiica mea”)
Alice Voinescu (n. Steriadi, 10 februarie 1885, Turnu Severin – d. 4 iunie 1961 București) a fost o scriitoare, eseistă, profesoară universitară, critic de teatru și traducătoare română. A fost prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913). Teza sa de doctorat, publicată la Paris, trata școala filozofică neo-kantiană de la Marburg. În 1948 a fost pensionată de la catedră și a petrecut un an și șapte luni de închisoare la Jilava și la Ghencea. După detenție, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costești de lângă Târgu Frumos până în 1954.
A creat Catedra de estetică și istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București. A publicat cărți de filosofie, estetică și teatru. Postum îi apare și masivul Jurnal care acoperă perioada interbelică și cea comunistă.
*****
IN MEMORIAM … 
„Unele dintre cele mai bune melodii pe care le-am scris, le-am scris în 10 minute.” (Christine McVie)
Christine Anne McVie (1943 – 2022) a fost o cantautoare engleză, una dintre cele două vocaliste ale trupei britanico-americane Fleetwood Mac.
McVie a fost descrisă drept „promotorul principal din spatele unora dintre cele mai mari hituri ale lui Fleetwood Mac”, opt melodii pe care le-a scris sau co-scris, inclusiv „Don’t Stop”, „Everywhere” și „Little Lies”, au apărut pe albumul Greatest Hits din 1988.
După părăsirea formației, a lansat trei albume solo de studio.
Ca membru Fleetwood Mac, McVie a fost inclusă în Rock and Roll Hall of Fame iar în 1998 a primit distincția Brit Award pentru contribuție remarcabilă adusă muzicii.
A mai apărut pe scenă alături de Fleetwood Mac la O2 Arena din Londra în septembrie 2013 și în 2014 cu ocazia turneului On with the Show.
Christine McVie a mai fost distinsă cu: premiul Ivor Novello pentru întreaga activitate, Premiul Trailblazer și cu două premii Grammy.
„Toţi ne naştem nebuni. Iar câte unii rămân.” (Samuel Beckett)
Samuel Barclay Beckett (13 aprilie 1906 – 22 decembrie 1989) a fost un romancier, dramaturg, nuvelist, regizor de teatru, poet și traducător literar irlandez. Rezident la Paris pentru cea mai mare parte a vieții sale adulte, a scris atât în franceză, cât și în engleză.
Opera idiosincratică a lui Beckett oferă o perspectivă sumbră, tragi-comică asupra existenței și experienței, adesea cuplată cu comedia neagră și nonsensul. Teatrul lui Beckett ilustrează experiența așteptării și luptei însoțite de o inutilitate epuizantă.
A devenit din ce în ce mai minimalist în cariera sa ulterioară, implicând mai multe experimentări estetice și lingvistice. Este considerat unul dintre ultimii scriitori moderniști și una dintre figurile cheie în ceea ce Martin Esslin a numit „Teatrul absurdului”. Beckett a îmbinat umorul nostalgic cu un sentiment devastator de durere și înfrângere.
Cea mai cunoscută lucrare a sa este piesa de teatru Waiting for Godot din 1953.
Beckett a primit Premiul Nobel pentru literatură în 1969 „pentru scrierea sa, care – în noi forme pentru roman și dramă – își dobândește înălțimea în starea de disperare a omului modern.”
*****
Angelina Jolie, sfaturi pentru cei tineri:
„Le spun fetelor mele: Ceea ce te face să te distingi este dorința de a face ceva în folosul celorlalți. Oricine își poate pune o rochie și se poate machia. Mintea însă e cea care te definește. Află ceea ce ești, cum trebuie să gândești, și ceea ce merită efortul tău. Luptă pentru cei care au aceleași libertăți ca și tine. O viață în folosul celorlalți e o viață care merită trăită.”
*****
„Filosofia este lipsa transcendentală a persoanelor fără adăpost; este nevoia de a fi acasă peste tot.„
György Lukács, născut György Bernát Löwinger, (n. 13 aprilie 1885, Budapesta – d. 4 iunie 1971, Budapesta) a fost un filozof marxist, critic, istoric literar și estetician maghiar de origine evreiască.
A fost un reprezentant important al esteticii marxiste din secolul al XX-lea, creator al unui sistem întemeiat pe principiile materialismului dialectic și istoric.
În concepția sa, arta oferă imaginea lumii raportată la aspirațiile subiectivității umane, fiind o reflectare antropomorfizantă a existenței, particularizând conștiința umanității pe o treaptă determinată a evoluției social-istorice.
Lukács, căruia „Istorie și conștiință de clasă” i-a adus „recunoașterea” ca „cel mai inteligent teoretician marxist de după Marx”, afirmă „Distrugerea revoluționară a societății e unica soluție (s.n.). O asemenea răsturnare de proporții mondiale a valorilor nu poate avea loc fără anihilarea vechilor valori și crearea unora noi de către revoluționari”. El fixează ca scop prioritar distrugerea fundamentului familial și civilizațional creștin al Occidentului; Ungaria, 1919: Crearea omului nou prin „terorism cultural” și educație sexuală.
*****
„Ai observat cât de copleşitor este numărul proştilor în lume? Nu râde. Nu-i dispreţui. Proştii sunt necesari oamenilor inteligenţi, tot aşa cum oamenii cinstiţi sunt necesari escrocilor. Proştii calmează şi odihnesc inteligenţele obosite. Grav este atunci când sunt prea mulţi sau prea proşti.”
La 13 aprilie 1930 se năștea, la Târgu Jiu, Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor și, după 1989, politician român.
Este unanim recunoscut drept cel mai mare regizor român, cu un palmares impresionant: 54 filme și 27 de coproducții.
*****
13 Aprilie este Ziua Internațională a Rock and Roll-ului!
Termenul „rock and roll” a fost ințial un termen nautic care însemna legănarea vasului. La începutul secolului al XX-lea, muzica gospel și jubilee au cooptat termenul, folosindu-l în sensul de a fi legănat în brațele Domnului. Prima folosire înregistrată a termenului este pe un disc din 1916, „Camp Meeting Jubilee”.
“Rock Around the Clock” (1954) al lui Bill Haley a fost primul disc de acest gen care a ajuns pe locul 1 în topul revistei americane Billboard. Cercetătorul de muzică rock Joseph Burns de la Southeastern Louisiana University susține că prima melodie rock and roll poate fi considerată „That’s All Right, Mama” a lui Arthur “Big Boy” Crudup din septembrie 1946, melodie preluată de Elvis Presley.
*****
„Oricât îşi iubeşte o femeie soţul, nu îi poate iubi şi amanta.”
spunea
Caterina de’ Medici (n. 13 aprilie 1519, Florența – d. 5 ianuarie 1589, Blois).
A fost regina Franței și soția regelui Henric al II-lea al Franței, precum și mamă a trei regi aparținând Casei de Valois. S-a născut în Italia, purtând numele de Caterina Maria Romola di Lorenzo de’ Medici, iar mai târziu a trăit în Franța sub numele Catherine de Médicis. Mai întâi regină, apoi regentă a Franței, Caterina a fost o figură emblematică a secolului al XVI-lea. Numele său este legat de războaiele religioase. Rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar și în prezent.
„Era ea cea care făcea totul, regele nu mișca un pai fără ca ea să știe” —Pierre de l’Estoille
*****
„Un artist poate fi evaluat cu adevărat numai după ce a murit.” (Van Cliburn)
În data de 13.04.1958, pianistul american Van Cliburn a câștigat premiul I la Concursul internațional inaugural Ceaikovski de la Moscova.
Concursul Internațional Ceaikovski este un concurs de muzică clasică pentru pianiști, violoniști și violonceliști, cu vârsta cuprinsă între 16 și 32 de ani și cântăreți între 19 și 32 de ani desfășurat la fiecare patru ani la Moscova și Saint Petersburg.
Prima ediție, cea din 1958, a inclus două discipline – pian și vioară. Începând cu cea de-a doua competiție, în 1962, a fost adăugată categoria violoncel, iar cea vocală a fost introdusă în timpul celei de-a treia competiții, în 1966. În 1990, a fost anunțată a cincea disciplină pentru al IX-lea Concurs Internațional Ceaikovski – un concurs pentru producătorii de vioară, care în mod tradițional are loc înainte de competiția principală. În 2019, două noi categorii au fost adăugate la competiție, suflători din lemn și din alamă.
*****
„Din epoca sa, omenirea nu a mai ascultat nici o muzică vocală care să poată rivaliza, fie şi de departe, cu măreţia construcţiei şi a tonului său, cu nobleţea şi tandreţea melodiilor sale, cu abilitatea scolastică, ingeniozitatea şi infinita varietate a efectelor sale.” (Thomas Beecham)
În ziua de 13 aprilie 1742 în Catedrala din Dublin, a avut loc prima audiție a oratoriului ”Messiah”, al compozitorului german Georg Friedrich Händel.
În perioada 22 august – 14 septembrie 1741, Händel compune ”Messiah”, lucrare monumentală în trei părţi, cu o durată de peste două ore şi jumătate, în versiune integrală. Este, cronologic, al nouălea din cele 22 de oratorii ale compozitorului. Pentru prima lui audiţie alege Irlanda, pentru a schimba norocul dar şi pentru că tradiţia catolică, puternică aici, îi oferea garanţii de succes. Succes care, la Dublin, când s-a cântat în primă audiţie această partitură, a fost unul de proporţii.
”Messiah” este singura operă muzicală rămasă în conştiinţa ascultătorilor, care evocă întreaga viaţă a lui Isus, folosind multe fragmente din Vechiul Testament.
*****
Imaginile au rol pur ilustrativ!
