<p>Unul dintre cei mai dragi profesori pe care i-am avut ne-a întrebat la un examen ce e realitatea. Am bămăjit atunci un răspuns, dar nu era câtuÈi de puÈin cel pe care l-aÈ fi dat acum. Din păcare profesorul nu mai e printre noi Èi nu mai am cum să îi răspund.</p>
<p><strong>Realitatea este ceea ce face lucrurile să existe. Nu tot ce trăim sau ne trece prin minte are valoare de existenÈă, nu orice e real.</strong></p>
<p>Practic nimic nu există decât dacă are un anumit grad de consistenÈă Èi o anumită intensitate. Lucrurile nu trec <strong><em>pragul de realitate</em></strong> dacă sunt vagi sau aproape insesizabile. Ultrasunetele nu există decât pentru animalele care le pot percepe, nu Èi pentru om.</p>
<p><img class="aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/3f/e4/c4/3fe4c4e09eab0606403d46a6661c027b.jpg" alt="Fotografo ed artista, Pablo Thecuadro, realizza dei collage astratti con una giusta dose di surreale." /></p>
<p><strong>E o diferenÈă netă între ceeea ce este în sine Èi ceea ce există, după cum e o diferenÈă între mediu Èi realitate.</strong> <strong>Mediile nu produc cu necesitate realitate.</strong> Într-o baltă trăiesc multe organisme, totuÈi ele nu reprezintă o lume, o cosmologie. VieÈuirea lor nu are gradul necesar de complexitate Èi nici conÈtiinÈă de sine, ca să putem vorbi despre aÈa ceva. În mod analog, în reÈelele virtuale, absenÈa planului fizic aruncă lucrurile în derizoriu, le face i-reale. Ele devin eterice Èi fantomatice. Ceea ce se consumă în cadrul lor nu trece pragul realităÈii tocmai pentru că nu conÈine intrinsec toate dimensiunile umanului Èi existenÈei.</p>
<p>Adaptarea la trăitul în virtualitate sărăceÈte Èi împuÈinează considerabil Èansa la fericire, care, oricum, nu e posibilă decât în planul realităÈii. În virtual, lucrurile au doar nivel de potenÈialitate, ele băltesc în ipotetic Èi în magma unui soi de fantasmă asupra căreia nu avem, însă, în totalitate controlul &#8211; cum se întâmplă cu fanteziile individuale.</p>
<p><strong>Adaptarea nu te face fericit. Adaptarea la un mediu artificial de-naturează, aÈadar îÈi poate chiar distruge Èansa la fericire.</strong> Ca să nu mai vorbim de adaptarea la condiÈii de lagăr, de prizonierat, de boală cumplită, de muncă silnică, grea, de singurătate. <strong>SupravieÈuirea se face uneori prin amputare.</strong></p>
<p><img class="aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/f7/95/a6/f795a66f1c0c120af27228ea50b70a3b.jpg" alt="THE WONDERS - ANNE ET YMANOL" /></p>
<p>În zilele izolării ne-am confruntat cu un strat în plus de ”inconsistenÈă”, a trebuit să convieÈuim cu un tip de reducÈionism dictat de faptul că majoritatea relaÈiilor au devenit virtuale, comunicarea s-a de-corporalizat Èi Èi-a pierdut în acest fel cea mai importantă dimensiune. Se Ètie că limbajul trupului Èi cel senzorial – al gesturilor, al vocii &#8211; ”asigură” cel puÈin 80% din comunicare. Tonalitatea Èi registrul exprimării, căldura sau răceala timbrului toate comunică. De asemenea, există chiar în limbaj inserată o parte de coloratură, sensibilă, care transportă aluzii senzoriale sau afective. De aceea limbajul abstract Èi impersonal, de conferinÈă, e greoi Èi obositor. Doar văzutul Èi auzitul oferite de comunicarea prin video nu sunt suficiente. Se pierde foarte mult din substanÈa vie a întâlnirilor. Nevoia de atingere este fundamentală. O realitate nu poate fi intangibilă. Nici fiinÈele celorlalÈi nu au realitate dacă nu pot fi atinse, îmbrăÈiÈate sau lovite. Oamenii nu sunt tocmai oameni dacă au trupuri făcute din cuvinte Èi fantoÈe vizuale, dacă sunt aÈa, fantome…</p>
<p><strong>Nu există fericire în afara realităÈii: doar în vis ,doar în gând, doar în virtual. Nimeni nu înregistrează ca fericire o stare de spirit agreabilă avută în sinea lui de unul sigur sau o simplă reverie încântătoare.</strong> Dar nici ne-visatele, întâmplările frugal-satisfăcătoare, în care nu au investit mai nimic din fiinÈa proprie: aÈteptare, dorinÈă, pasiune, valori nu sunt surse de împlinire.</p>
<p>Doar ceea ce conecteză planurile dă miză Èi poate face ca lucrurile să aibă suficientă adâncime, profunzime asumare încât să treacă pragul realulului- fericirii. Ea nu există ca potenÈial, ci doar ca re-alizare.</p>
<p><strong>Un om pe care nu îl atinge nimeni va putea trăi, dar privat de cele mai elementare ingrediente ale bunăstării intime. Adaptarea la aÈa ceva numai fericire nu e.</strong></p>
<p>Nimic nu există dacă nu are un anumit grad de substanÈialitate: nici dreptatea, nici adevărul, nici plăcerea, nici bucuria, toate sunt relative Èi îndoielnice atunci când sunt doar concepute&#8230;</p>
<p><img class="aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/de/7c/f3/de7cf333f541e7ad527bfd3b0a92e9ff.jpg" alt="hell is empty and all the devils are here." /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>În vine în minte un caz disperat. Un om cumplit de inhibat, dresat de mic să îÈi reprime corpul Èi sensibilităÈile: senzaÈii, dorinÈe, plăceri, Èi care, la 45 de ani nu e capabil de un comportament direct. El se comunică doar abstract Èi teoretic, nu e capabil de naturaleÈe, de firesc, de un limbaj intim sau personalizat, căci tocmai înzestrările Èi accentele estetic-senzoriale ale limbajului verbal, partea ”corpului” din gândire personalizează expresia. Acest bărbat îÈi comunică afecÈiunea indirect, se bazează strict pe cuvinte. E prea timid să atingă, să înÈface, să pună mâna, să pipăie, să descoperere realitatea. E prea timid ca să articuleze un ”dragul meu” sau ”draga mea”. El reproduce niÈte scheme cu care a fost deprins din copilărie Èi care au toate conÈinute mostre de recompensă Èi validare sau valorizare. El spune celorlalÈi doar ”bravo” sau ”te felicit” sau ”sunt mândru de tine”. Prin a valoriza înÈelege doar să laude, să exprime textual faptul că un altul a fost capabil de o performanÈă satisfăcătoare. Dar Èi să îi spui cuiva <em>scumpule</em> sau <em>frumoaso</em> sau <em>drăguÈa mea</em> sau <em>puiule</em> e tot valorizare Èi să îl mângâi sau să îl alinÈi… doar că aceste manifestări au un anumit grad de intimitate Èi de senzualitate, chestiuni pe care el le-a reprimat.</p>
<p>El trăieÈte textual, Èi-a înghesuit viaÈa Èi trăirile în texte. Cea mai mare parte din experienÈa sa lăuntrică (aceea personală de fapt) nu găseÈte supape de expresie. În faÈa lui am avut mereu un sentiment acut de a-normalitate Èi inconsistenÈă. Mi se părea că totul e îmbibat de falsitate în ceea ce transmite, că trăieÈte în falset. Ceea ce reuÈeÈte să comunice despre sine se prezintă ca destul de uÈor de contrafăcut. Iar actele lui care îl recomandă ca fiind generos sunt unele tot impersonale: face donaÈii, se ocupă de sărmani necunoscuÈi. Plăcerea pe care el spune că o simte interacÈionând cu semenii Èi lumea este de asemenea una fără simptome clare. El o expune, desigur, în cuvinte, dar nu e sesizabilă, nu se simte. Nu are deloc umor, nu face bancuri, nu e ironic sau zeflemitor de teamă să nu fie greÈit judecat sau să alunece în ridicol sau să greÈească sau să fie ofensator. Probabil că a fost adeseori admonestat când era mic că e necuviincios. Nu râde decât arareori, scurt Èi sec, nu cu plăcerea Èi bucuria pe care le implică un râs autentic, căci acela real presupune relaxare Èi un climat de intimitate la care el nu are acces. Bucuria la el nu se manifestă în registrul ei firesc, ca stare emoÈională, ci ca act de conÈtienÈă, ca fapt gândit. Vibratto-ul pe care îl transmite este unul de stress cumplit Èi, deÈi are intenÈia de a se face util Èi de a fi benefic, este un vampir emoÈional Èi energetic. Ceea ce transmite e teroarea sa intimă, zbuciumul de a menÈine controlul. Se simte faptul că trăieÈte ”sub capac” Èi clocoteÈte, e acut sesizabil acest clocot.</p>
<p><img class="aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/1f/e5/d3/1fe5d3a4e2ace4935d710355867089cc.jpg" alt="marina krtinic cooper for nou magazine, oct 12" /></p>
<p>InhibiÈia care îl Èine captiv în textualitate îl face să nu existe întru totul, iar partea înnăbuÈită din el ”Èipă” sub forma acestui stress. Timiditatea e energofagă: îi consumă Èi lui resursele Èi celorlalÈi, căci omul care stă ca pe ghimpi îÈi comunică anxietatea, chinul. Acestea produc o atmosferă încărcată, multă tensiune statică… Energia în plus se captează imediat Èi lejer cu ”baterii solare” în stările de relaxare. LiniÈtea interioară e o baterie solară.</p>
<p><strong>O fiinÈă-textuală e un om potential, nu real, e doar o ”imagine”, un personaj.</strong> Sunt convinsă că el resimte dureros acest fapt, căci spune mereu că ”nu este îndeajuns” nici pentru sine nici pentru ceilalÈi. ÎÈi dă pe undeva seama de insuficienÈa sa existenÈială.</p>
<p>AcelaÈi lucru este valabil Èi în ce priveÈte relaÈionarea ”în izolare”. Ca să ieÈi din spectrul condiÈiei de personaj Èi să devii persoană e nevoie de ceva mai mult decât de simple conceptualizări Èi reprezentări de sine, e nevoie să fii ceva mai mult decât o imagine. În aceste luni, o serie întreagă de relaÈii au sucombat pur Èi simplu în vacuitate. Comunicarea de la distanÈă pluteÈte în ceÈuri Èi devine relativă Èi alienantă, ea se bazează exclusiv pe capacitatea minÈii de a invoca realitatea, pe puterile imaginaÈiei de a o suplini, pe eforturile acesteia de a o reconstrui fără schiÈe prealabile, din intuiÈie pură, în interior. <strong>Lipsa de contingenÈă a lucrurilor le estompează Èi uneori chiar le dizolvă identitatea.</strong></p>
<p>Am tot spus-o. <strong>Acolo unde nu mai există trup, nu mai există nici suflet. Sunt inseparabile.</strong></p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/intangibilitate/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Intangibilitate</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ilinca Bernea' src='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ilinca-bernea/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ilinca Bernea</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:f&#105;&#108;o&#122;o&#102;&#105;&#101;&#064;g&#109;&#097;&#105;l.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Pragul realității
