John Lennon afirmase odată: ”cântecele ar trebui să fie ca ziarele”.
„Există două forțe importante care ne motivează: frica și dragostea. Când ne temem, ne retragem din viață, când ne îndrăgostim, ne deschidem la tot ceea ce viața are de oferit cu pasiune, entuziasm și acceptare. Trebuie să învățăm să ne iubim pe noi înșine, în toată gloria noastră și imperfecțiunile noastre. Dacă nu ne putem iubi pe noi înșine, nu ne putem deschide pe deplin abilității noastre de a iubi pe alții sau de potențialul nostru creator. Evoluția și toate speranțele pentru o lume mai bună se află în neînfricarea și în viziunea luminoasă a oamenilor care îmbrățișează viața. ”
Balada lui John și Yoko tocmai asta face, descrie nunta lui John cu Yoko Ono la 20 martie 1969, în Gibraltar, și luna de miere care a urmat la Amsterdam. Înregistrată de Beatles, mai exact de John și Paul, piesa a fost lansată în Regatul Unit la 14 aprilie și în Statele Unite la 4 iunie 1969.
@johnlennon #lovewins ❤️
Decizia lui John și Yoko de a se căsători a venit brusc, pe 14 martie 1969, la doar două zile după ce Paul McCartney se căsătorise cu Linda Eastman. Pe 14 martie, John și Yoko erau în drum spre Poole, în Dorset, pentru o vizită la mătușa lui John, Mimi.
John i-a cerut șoferului său, Les Anthony, să meargă la Southampton și să se intereseze despre posibilitatea unei căsătorii pe mare. Rezultatul fiind negativ, Lennon a decis să meargă la Paris, solicitând personalului să organizeze o nuntă liniștită acolo. Un colaborator de al său, Peter Brown, i-a deslușit faptul că preavizul atât de scurt făcea căsătoria imposibilă, dar că, ceremonia s-ar putea face în Gibraltar, deoarece era un protectorat britanic, iar Lennon era cetățean britanic.
Pe 20 martie 1969, John și Yoko au zburat spre Gibraltar într-un avion privat și s-au dus direct la consulatul britanic unde s-au căsătorit. A fost o ceremonie de zece minute, efectuată de notarul Cecil Wheeler.
Citiți și despre Yoko Ono
În mai puțin de o oră, cuplul a plecat din nou, de această dată spre Amsterdam, unde a rezervat, pentru luna de miere, suita prezidențială de la hotelul Hilton. Dar, în locul unei luni de miere intime, ca în majoritatea cuplurilor, John și Yoko au invitat reprezentanți ai presei în dormitorul lor, permițându-le accesul între orele 10:00 am și 10:00 pm.
Bed-In
La sosirea acestora, John și Yoko, îngrijit îmbrăcați în pijamale, stau în pat și discută subiectul păcii. Acest fapt a devenit cunoscut în Amsterdam și întreaga lume, sub numele de „Bed-In”. În următoarele șapte zile, John și Yoko au tot discutat pentru ca lumea să vadă mesajul și punctele lor de vedere asupra păcii, timp în care mass-media a făcut posibil acest lucru. 
Cei doi au dat multe interviuri în direct pentru radioul american și au realizat un documentar al evenimentelor, de 60 de minute. În descrierea „patului”, John a declarat: ”Eu și Yoko suntem dispuși să fim clovnii lumii, dacă făcând asta facem ceva bun. Iar eu spun Pace. Nu arătăm cu degetul spre nimeni. Nu există băieți buni și băieți răi. Lupta se dă în minte. Trebuie să îngropăm proprii demoni și să nu mai condamnăm oamenii. Toți suntem Hristos și Hitler. Vrem ca Hristos să câștige. Încercăm să facem mesajul lui Hristos contemporan. Ce ar fi făcut El dacă ar fi avut reclame, înregistrări, filme, televizor și ziare! Hristos a făcut minuni pentru a-și tramite mesajul. Ei bine, miracolul astăzi este comunicarea, deci hai să-l folosim.”
Baladă și Sacher Torte
După ce au părăsit Amsterdamul, John și Yoko s-au dus la Viena, unde au petrecut noaptea la Hotel Sacher și s-au bucurat de celebrul Sacher Torte, bogat în ciocolată.
Pe 1 aprilie, cuplul s-a întors la Londra și a susținut o altă conferință de presă la aeroport. Deoarece Yoko era divorțată în străinătate, nu erau siguri asupra primirii de care vor avea parte la Londra, mulți fiind de părere că Yoko nu era soția ideală pentru un Beatle. Recepția la aeroport a fost, însă, una caldă și de acceptare.
După ce a scris Balada lui John și Yoko, Lennon s-a grăbit să o și înregistreze. A amenajat studioul și, la acel moment, McCartney a fost singurul Beatle disponibil. În consecință, cei doi au înregistrat piesa în nouă ore. Paul a cântat la tobe, pian, maracas și bas, în timp ce John a cântat la chitara solo, acustică și voce.
Melodia a fost mixată exclusiv în stereo. Deși nu a fost ultima dată când John și Paul au lucrat împreună în studio, a fost ultima lor colaborare majoră. La mixajul și înregistrarea piesei, Paul a cântat mai întâi la tobe, în timp ce John cânta partea principală a piesei la chitara acustică. După suprapunerea celor două părți principale de chitară ale lui John, au adăugat părțile de pian, bas și percuție ale lui Paul.
La lansarea în Statele Unite, multe posturi de radio au refuzat să transmită melodia datorită utilizării cuvântului Hristos, precum și a faptului că mulți înțelegeau greșit ceea ce spunea Lennon când menționa cuvântul „peace”, crezând că se referă, cu conotații sexuale, la „piece”. Alte posturi de radio au transmis melodia, dar au cenzurat cuvântul Hristos.
Citiți și despre fotografiile pierdute ale cuplului
„Avem toți darul ăsta al iubirii, dar iubirea e ca o plantă delicată. Nu poți s-o accepți doar și apoi s-o lași în dulap, gândindu-te că se va descurca singură. Trebuie s-o uzi.
Trebuie să ai grijă de ea și s-o hrănești.”
La 15 martie 2002, Yoko Ono a dezvelit o statuie de bronz de 7 picioare a lui John Lennon, cu vedere spre sala de check-in a aeroportului John Lennon din Liverpool. În 2001, la 21 de ani de la moartea sa, aeroportul a fost redenumit în onoarea lui John Lennon, devenind primul aeroport din Marea Britanie numit după o personalitate.
Noul logo al aeroportului include faimosul autoportret al lui John Lennon și cuvintele „Above Us Only Sky”, preluate din versurile piesei „Imagine” a lui Lennon, una dintre cele mai populare melodii din toate timpurile.
Yoko Ono a spus despre sculptură: „Este genială. Îl surprinde pe John și îl arată în mișcare, în viață, mai degrabă decât stând, ca orice statuie obișnuită.”
Yoko Ono, femeia pe care Lennon a divinizat-o
Copilăria lui Yoko Ono a fost marcată de experiențe și circumstanțe extraordinare. Născută la Tokyo pe 18 februarie 1933, Yoko Ono provenea dintr-o familie înstărită. Tatăl ei, Eisuke Ono, era un bancher bogat și fost pianist clasic, iar mama ei, Isoko Ono, provenea dintr-o familie afiliată clanului Yasuda și zaibatsu. Numele Yōko, în traducere kanji, înseamnă „copil al oceanului”. Familia Ono s-a mutat în San Francisco cu două săptămâni înainte de nașterea lui Yoko, iar ea și-a întâlnit tatăl pentru prima dată la vârsta de doi ani.
În 1937, familia Ono s-a întors în Japonia, iar Yoko a fost înscrisă la Gakushūin, una dintre cele mai exclusiviste școli din Japonia. A început lecțiile de pian de la vârsta de patru ani și a urmat până la 12 sau 13 ani, participând și la spectacole de kabuki cu mama ei, care era instruită în diverse instrumente tradiționale japoneze.
Familia Ono s-a mutat la New York în 1940, dar s-a întors în Japonia în anul următor când tatăl ei a fost transferat la Hanoi. Yoko a rămas la Tokyo pe durata celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv în timpul bombardamentelor masive din 9 martie 1945, când a fost adăpostită într-un buncăr special. După război, în timpul foametei care a urmat distrugerii Tokyo-ului, familia Ono a fost nevoită să cerșească mâncare, iar Yoko a menționat că această perioadă a contribuit la dezvoltarea atitudinii sale „agresive” și înțelegerea statutului de „outsider”. Tatăl ei, care fusese în Hanoi, era considerat a fi într-un lagăr de prizonieri în China.
După război, familia Ono s-a mutat în Statele Unite și s-a stabilit în Scarsdale, New York. Yoko a rămas în Japonia și s-a reînscris la Gakushūin, unde a devenit colegă de clasă cu Prințul Akihito, viitorul împărat al Japoniei. La 14 ani, a început să ia lecții de canto în stilul lied, ceea ce a dat impuls definitiv dorinței ei de a se afirma artistic.
Yoko Ono și John Lennon s-au întâlnit pe 7 noiembrie 1966, într-un moment care a devenit istoric pentru amândoi. Această întâlnire s-a petrecut la Galeria Indica din Londra, unde Yoko Ono își pregătea deschiderea unei expoziții solo. John Lennon, membru al celebrei trupe The Beatles, a fost atras de o piesă de artă a lui Ono – o scară cu o lupă la capăt, care dezvăluia cuvântul „Da”.
La expoziție, Lennon a văzut un semn care spunea „Hammer a Nail In”. A întrebat-o pe Ono dacă poate face acest lucru, dar ea a refuzat inițial, deoarece expoziția nu era încă deschisă. Proprietarul galeriei a convins-o pe Ono să-i permită lui Lennon să bată un cui în expoziție pentru cinci șilingi. Lennon a glumit că va bate un cui imaginar pentru cinci șilingi imaginari.
Lennon a descris mai târziu acea întâlnire într-un interviu din 1980 pentru revista Playboy: „Atunci ne-am întâlnit cu adevărat”, a spus Lennon. „Atunci ne-am privit în ochi și ea a înțeles, eu am înțeles și, cum se spune în toate interviurile pe care le facem, restul este istorie.” Această întâlnire a fost începutul unei relații de dragoste care a dus la sfârșitul primei căsătorii a lui Lennon cu Cynthia Lennon
