<p>Există o idee de largă răspândire, un fel de cal troian introdus în interiorul bisericii, Èi anume că nu prea contează moralitatea dreptcredinciosului, că, dacă omul are aspiraÈii Èi se căieÈte, e îndeajuns. Păi aÈa tot nenorocitul Èi tot traficantul de oameni Èi tot pedofilul Èi violatorul Èi mitomanul Èi trufaÈul Èi puturosul se mântuie dacă au remuÈcări, iar victimele lor care au sufletele otrăvite Èi distruse ajung în iad, căci nu mai pot simÈi decat durere Èi un vid interior&#8230;</p>
<p>Nu, Religiile, de orice fel, dacă e să aibă vreun sens, nu sunt despre relaÈia cu un ”Zeu”, nici despre a îi cerÈi lui îndurare sau sănătate sau împlinirea dorinÈelor.Dacă e aÈa atunci e mai bine ducă-se…<strong> Ideal ar fi fost să aibă fundamente etice în primul rând, să fie despre legea morală înnăscută, care nu poate fi nicicum demolată. </strong>Kantianismul, dacă ar fi fondat biserică, atunci da, religia ar fi fost piatra de temelie pentru omenire. Culmea e că nu există din punctul meu de vedere nimic ne-religios în morala kantiană, dimpotrivă, ea e esenÈa marilor monoteisme, aÈ zice, dar asta nu le convine niciunora: nici creÈtinilor nici evreilor nici musulmanilor, care au tot interesul să se legitimeze prin diferenÈele de cult, nu prin asemănări.</p>
<p><img class="aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/47/e0/de/47e0de0d13e98dcbba2e62a36488be14.jpg" alt="Mersad Berber - Flora from Dubrovnik II (2000)" /></p>
<p>Spiritul meu religios merge pe linia lui Kant. Ba chiar Èi a lui Goethe. Orice compromis, orice trădare, orice minciună, orice rău săvârÈit ne distrug sufletul. Dar ce contează nu e remuÈcarea sau dorinÈa de liniÈtire sau împăcarea, ci voinÈa de a nu mai greÈi, oroarea faÈă de greÈeală. <strong>Iertarea nu rezolvă nimic dacă repetăm mereu aceleaÈi greÈeli. </strong></p>
<p>Religiile au fost compromise ca orice altceva de alunecarea în comercialitate Èi de vulgarizare Èi pragmatism. Ele ajung să promită ”leacuri minune” pe mai nimic, iertarea divină devine un chilipir… E suficient să ai o relaÈie bună cu duhovnicul, cu comunitatea, să donezi bani sau bunuri ca să îÈi cumperi liniÈtea.</p>
<p><strong>Nu cred nici în efortul de a fi bun, în autodisciplinarea drastică. Nu e nevoie. Avem discernământ, e un dar al strămoÈilor. </strong>Legea morală, arată Kant, e întipărită în sinea noastră, e un cântar care ne ajută să nu triÈăm. El păstrează măsura egală între egoism Èi altruism, să zicem, între cum ne comportăm cu sine Èi cu ceilalÈi. Odată dereglat cântarul, lucrurile o iau razna. Sigur, kantianismul nu le dă mari Èanse rătăciÈilor Èi debusolaÈilor. În vreme ce alte religii vor să le dea tuturor o Èansă. Dar e o iluzie. FiinÈa, odată coruptă, nu-Èi mai recapătă inocenÈa, nu în lume, nu în viaÈa asta. CăinÈa nu face altceva decât să pună o cenzură, o frână, ticăloÈiei, eventual.<strong> Dar mântuirea e prin Èi întru inocenÈă.</strong></p>
<p>Ideal e ca orice pedofil, de exemplu, să ezite Èi să gândească, înainte de a acÈiona. Sigur, în demenÈa lor, unii au deja busola dereglată Èi li se pare că în locului copilului, de ar fi, ar simÈi plăcere. Mă gândesc că tocmai acesta este punctul nevralgic al moralei kantiene. Unii sunt dereglaÈi, îÈi proiectează starea lor Èi nu realizează că alÈii au o altă stare. Sau, dimpotrivă îi percep ca pe niÈte creaturi de cu totul altă natură, cu o altă condiÈie, niÈte ”alieni”. <strong>Anumite forme de psihopatie Èi psihoză anulează empatia.</strong></p>
<p><img class="aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/4f/c3/52/4fc3528e754a90b27130304c8293139f.jpg" alt="art" width="426" height="568" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><strong>Religiile nu au soluÈie morală pentru cei devianÈi. Nu au o poziÈie clară faÈă de nebunie. </strong>Se pare că acolo unde liberul arbitru e blocat sau întunecat, nenorocitul nu mai poate fi responsabil de faptele lui. Èi atunci? Merită compasiune?</p>
<p><strong>A doua miză a religiei este nemurirea sufletului, mai exact a iubirilor lui. </strong></p>
<p><strong>Doar din aceste două motive credem într-o ordine sacră a lumii: pentru că vrem să ne salvăm iubirile (un suflet care nu iubeÈte nu există) Èi pentru că vrem să existe o justiÈie cosmică Èi o lege a ei. Într-un anume sens sunt legate, căci doar inocenÈii pot cu adevărat iubi. </strong></p>
<p>Căderea în păcat e ceva mai mult decât o rătăcire, e Èi o cădere în afara iubirii, deci a ordinei cosmice. ConÈtiinÈa ne face sensibili la tot ce înseamnă păcat, adică abuz la adresa ei. Minciuna, furtul, trădarea, excesul, lăcomia, vanitatea toate se întorc împotriva noastră Èi doar în cazul fericit ne schinguiesc sufletul, de cele mai multe ori îl demolează, îl mănâncă de viu.</p>
<p>Din punctul meu de vedere, ateismul înseamnă să încalci ”legea lui Dumnezeu”, aceea care e reală Èi se manifestă aievea, în planul fiinÈei, nu în concepÈii Èi reprezentări teologale, care e a VieÈii Èi care poate fi descoperită pe cont propriu, fără iniÈiere religioasă. Ateul, vorbind la rigoare, e cel care refuză apartenenÈa la o comunitate religioasă nu e un ”om fără nimic sfânt”. <strong>E plin pâmântul de atei printre închinători Èi de necredincioÈi care trăiesc în oridea sacră a lumii.</strong></p>
<p>Kant, de exemplu, era mult mai apropiat de cele sfinte decât nenorociÈii care îÈi bat joc Èi de sine Èi de semeni, dar freacă podelele bisericilor. Nu, religiile nu sunt pentru ”porci”, pentru ”nemernici”, sunt Èi pentru ei, fără îndoială, dar e Èi pentru cei buni, care de obicei sunt victime inocente. AÈa cum Dumnezeu e alinarea celor care au greÈit, trebuie să fie Èi alinarea celor care au fost călcaÈi în picioare Èi cărora iubirea le-a fost dispreÈuită.</p>
<p>Maniheismul care trasează mari schisme între credincios Èi ateu este opera unor fundamentaliÈti Èi a unor fanatici. Tocmai în sens religios ne-închinarea la idoli a agnosticilor e o formă de inocenÈă. Ei slujesc <em>Dumnezeul cel Viu </em>dacă sunt buni Èi fac binele Èi nu păcătuiesc. Iar printre credincioÈi sunt mulÈi închinători la idoli. Închinarea se face Èi prin recunoÈtinÈa inimii, prin sentiment, nu doar prin gest Èi ritual colectiv. <strong>Omul se poate închina în taină, în sinea lui, prin ceea ce simte faÈă de viaÈă, prin iubire.</strong></p>
<p><img class="aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/7a/25/d1/7a25d1592e2b681a364d648f07eabbb3.jpg" alt=" " /></p>
<p>Sentimentul sacrului e o chestiune pe care o resimt la fel Èi ateii. Ei se opun unor idei teologice, nu suflului divin, unor doctrine Èi interpetări pe care le găsesc discutabile Èi la care se raportează ca la o filosofare oarecare.</p>
<p><strong>BineînÈeles că ”ateii” &#8211; neînchinătorii &#8211; pot fi unÈii <em>Dumnezeului cel Viu</em> Èi credincioÈii pot fi oamenii Satanei.</strong> CredinÈa e o afacere subiectivă Èi personală cu valoare strict afectivă. Să încetăm să îi mai atribuim a priori valenÈe morale sau transcendentale sau chiar o legătură indiscutabilă cu sacrul. CredincioÈi ai acestei lumi mutilează copii, lapidează oameni, pun bombe în templele alora. Èi o fac în numele credinÈei.</p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/casele-parasite/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Casele părăsite</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ilinca Bernea' src='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ilinca-bernea/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ilinca Bernea</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:f&#105;&#108;o&#122;ofi&#101;&#064;g&#109;&#097;&#105;&#108;.com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Despre ordinea sacră a lumii
