După ce a dansat printre sculpturile lui Brâncuși și i-a răspuns alintului Țiganco! cu o prietenie și colaborare ce-au împletit avangarda cu dansul, uimirea și fotografia, excentrica și total ieșita din tipare Lizica Codreanu (Miss Codréano, cum o drăgăleau parizienii) s-a unduit într-un alt dans, cel al iubirii, răspunzând altei chemări numite Jean Fontenoy.
În 1928, Lizica se căsătorește cu scriitorul și jurnalistul Jean Fontenoy și pleacă cu el la Shanghai, lăsând în urmă – așa, într-un singur tempo – o generație nebună și talazurile iscate de nonconformismul ei în marea artă a dansului.
Brâncuși alături de Marthe Lebherz, Irina și Lizica Codreanu (în stânga sa) – Paris
Toată geometria sculpturală a avangardei mișcării scenice de dans, a cărei fondatoare era, a rămas încremenită în liniile orizontale ale rochiilor, în cadrele fotografiei brâncușiene, nălucită în spectacolele efemere.
Lizica în atelierul și costumul creat de Brâncuși
Pe drumurile Asiei căsnicia nu i-a fos t cel mai bun prieten. Dimpotrivă, soțul opioman și infidel nu a fericit-o, iar după ce a născut un copil s-a îmbolnăvit de malarie. S-a luptat din toate puterile apelând la vechi remedii asiatice, a descoperit astfel cultura hindusă și a început să practice yoga. Miraculos, și-a revenit după o boală care nu cruța.
Toate astea i-au răsucit destinul și, după ce se întoarce la Paris, în 1936, divorțează și își dă seama că timpul îi ștersese imaginea lăsată la plecare și îi secase tumultul dansului.
Între artă şi medicină
Străvechile credințe și practici terapeutice asiatice sunt cele care o salvează. Creativitatea ei izbucnește a doua oară și de data aceasta aduce Orientul în Europa, combinând mișcarea ca artă, cu mișcarea ca terapie fizică și spirituală.
În 1938, muza lui Brâncuși fondează prima școală de yoga de pe bătrânul continent: chiar în buricul Parisului, pe Rue d’Anjou nr.9, la mică distanță de atelierul dragului ei Brâncuși!
În acest centru predă, pentru prima dată în Europa, Hatha Yoga – un melanj de elemente preluate din învățăturile yoga, acupunctură chinezească, gimnastică suedeză și unele practici populare românești, la care adaugă cunoștințele sale despre dansul modern.
Lizica Codreanu – lecție de hatha yoga și dans
Însuși Eliade o citează uluit în Memoriile lui, luând aminte la inovațiile compatrioatei. Ducele și ducesa de Windsor, Coco Chanel, Grace de Monaco și Olivia Havilland sunt doar câteva din numele sonore care i-au trecut pragul, în căutarea unui refugiu și alinări, găsite în ideile și tratamentul psiho-somatic al Lizicăi.
Mai mult, în anii 1945-1971, împreună cu puținii specialiști în domeniu, Lizica Codreanu îmbogățește terapiile complementare cu încă o tehnică de înlăturare a oboselii fizice și a pozițiilor incorecte ale corpului: aceea a relaxării prin masarea coloanei vertebrale cu talpa piciorului în ambianță muzicalăl! Art-terapie. Incredibilă femeie!
”Înțelepciunea și nebunia trupului” este numele studiului pe care tot ea l-a lăsat în manuscris și care, poate, va fi (fost) valorificat.
”Parcursul ei a fost atipic. Îndrăgostită de libertate, a refuzat întotdeauna să se încadreze în vreo trupă sau să accepte o anumită structură de balet, prea rigidă pentru ea.”
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.