<h4>Ca o introducere&#8230;</h4>
<p>Singurul pictor care a expus în toate cele opt expoziÈii impresioniste organizate între 1874 Èi 1886, <strong><em>Camille Pissarro</em></strong> (10 iulie 183 &#8211; 13 noiembrie 1903) a devenit un artist Èi mentor central în cadrul acestui curent. În timp ce impresioniÈtii sunt cunoscuÈi pentru imaginile lor despre străzile oraÈului Èi petrecerea timpului liber, Pissarro Èi-a acoperit tablourile cu imagini ale vieÈii de zi cu zi a Èăranilor francezi. Lucrarea sa cea mai importantă îmbină fascinaÈia cu subiectul rural Èi cu studiul empiric al naturii în diferite condiÈii de lumină Èi atmosferă, derivate din studiul intens al realismului francez. Picturile sale sunt studii delicate ale efectului luminii asupra culorii în natură. Cu toate acestea, el a căutat continuu artiÈti mai tineri, progresiÈti, iar pasiunea sa pentru culoare s-a dovedit, în opera sa ulterioară, indispensabilă pentru următoarea generaÈie de pictori avangardiÈti.</p>
<div id="attachment_3508" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-3508" class="wp-image-3508" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/camille-pissarro-1-300x250.jpg" alt="thefamouspeople.com" width="600" height="500" /><p id="caption-attachment-3508" class="wp-caption-text">Camille Pissaro</p></div>
<p><em> </em><em>&#8221;Este absurd să cauÈi perfecÈiunea!&#8221;</em></p>
<p><span style="color: #000000;"><strong><em>Camille Pissaro</em></strong> nu e doar Pictor – el e un estet care îÈi caută în permanenÈă forme de a se reinventa, deÈi afirmă tranÈant că e absurd să cauÈi perfecÈiunea… E un îndrăgostit de viaÈă, de natură, de umanitate, în general Èi de confraÈii săi, care îl recunosc drept ”decan al Impresionismului”, cu toată pleiada lui de talente consacrate care l-au întrecut în faimă: Gustave Courbet, Paul Cézanne, Vincent van Gogh sau Paul Gauguin, care îl consider părintele lor spiritual. Pictura, spune el, e fascinantă, pentru că atunci când îÈi pui tot sufletul Èi tot ceea ce e mai nobil într-o operă de artă nu poÈi să nu ajungi la sufletul celuilalt, iar acesta este idealul oricărui artist. El crede cu putere în capacitatea oamenilor de a relaÈiona intuitiv, prin dimensiunea sensibilă a spiritului nostru, capabil să înregistreze Èi să redea cele mai fine impresii, căci suntem toÈi subiectul unor impresii, iar unii dintre noi caută să le redea, în formă pură, celorlalÈi. Această artă a comunicării impresiilor incumbă puterea de a generaliza astfel încât să nu pierzi acea conexiune logică a părÈilor cu întregul, ceea ce dă satisfacÈie minÈii… Pentru acest homo faber, care e într-o continuă prefacere de sine, sursa de inspiraÈie e în natură Èi în frumuseÈea oamenilor, de aceea se revendică din tradiÈia panteiÈtilor, pentru care obiectul esteticului e creat de Univers, prin mâna unui Demiurg generos, care la rândul său îi împrumută Èevaletul, înzestrându-l cu un talent uriaÈ pe care să-l dedice oamenilor, eternizând prin operele sale puterea geniului creator. Peisaje citadine sau rustice, potrete – mai ales de tinere domniÈoare se regăsesc în prima etapă a creaÈiei, când are încă încredere în „uÈurinÈa, libertatea, spontaneitatea Èi prospeÈimea impresionismului”.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Schimbarea o constituie o nouă tehnică picturală, pointilismul sau divizionismul, prin care tabloul ia formă din atingeri fine ale pensulei care separă culorile, diferenÈiindu-le prin tuÈe categorice… o formă de neo-impresionism de care însă nu va fi pentru mult timp pasionat, pentru că nu avusese un ecou favorabil în lumea artiÈtilor. Reîntoarcerea la tehnicile clasice ale impresionismului coincide cu instaurarea unei conjunctivite supărătoare, care îl face să se retragă în interiorul locuinÈei din Paris, dar Èi în propriul său univers, din care va privi lumea ”de la fereastra mea”, printr-o metaforică oglindă din care se revarsă o iubire nesfârÈită pentru toate formele de existenÈă cu care Natura, etern neschimbată în trecerea implacabilă a timpului, binecuvântează ochiul, inima Èi spiritul creatorului de geniu, făcându-l părtaÈ la sublimul ei spectacol Èi, totodată, îi oferă o nesperată Èansă de a-I eterniza frumuseÈea, prin opera sa. Un schimb reciproc avantajos, pentru că, spune Pissaro, totul este frumos, important e să Ètii Èă interpretezi – iar el a fost înzestrat cu acest dar pe care l-a oferit posterităÈii, cu o generozitate extraordinară.</span></p>
<h4><span style="color: #000000;">Idei centrale</span></h4>
<p><span style="color: #000000;">Cele mai vechi studii artistice ale lui Pissarro au avut loc la Paris, FranÈa Èi Caracas, Venezuela. În Paris, educaÈia sa artistică a asimilat un realism empiric care a parcurs întreaga sa carieră; la Caracas, a studiat viaÈa, în special viaÈa Èărănească în condiÈii tropicale, concentrându-se asupra efectelor luminii Èi interacÈiunii ei cu culorea, pe care o va ajuta să devină o temă cheie impresionistă.</span></p>
<div id="attachment_3540" style="width: 515px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-3540" class="wp-image-3540 " src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/74de5236d18b7cacf76e43a3d9dc12df.jpg" alt="tumblr.com" width="505" height="857" /><p id="caption-attachment-3540" class="wp-caption-text"></span> <span style="color: #000000;">&#8222;Place Du Théâtre Français et Avenue de l&#8217;Opéra, Soleil d&#8217;Après-Midi en Hiver, Paris&#8221;, 1898</span></p></div>
<p><span style="color: #000000;"><strong>Arta lui</strong> Pissarro nu poate fi separată de <strong>politica</strong> sa. InfluenÈat artistic de către pictorul realist <strong>Gustave Courbet</strong>, teoreticianul Èi promotorul realismului, picturile lui Pissarro evocau munca depusă de Èărani în satele comunale, reflectând înclinaÈiile politice socialist-anarhiste pe care le împărÈeau cei doi artiÈti.</span></p>
<div id="attachment_3537" style="width: 410px" class="wp-caption alignleft"><img aria-describedby="caption-attachment-3537" class="wp-image-3537 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/f59f4b3b1c18400c72c0c37f65e6e8f0.jpg" alt="tumblr.com" width="400" height="627" /><p id="caption-attachment-3537" class="wp-caption-text"></span> <span style="color: #000000;">„Lângă Pointoise”</span></p></div>
<p><span style="color: #000000;">Pissarro (care lucra îndeaproape cu tinerii neo-impresioniÈti Georges Seurat Èi Paul Signac pe la sfârÈitul vieÈii), a fost unul dintre cei mai vechi artiÈti care au experimentat armoniile de culoare. În pânzele sale, culorile complementare în pensule rupte, întrerupte, alunecă împreună pentru a spori vibraÈia compoziÈiilor sale. În acest mod, ei îmbrăÈiÈează armonios chipurile ÈărăneÈti în peisajele de care aparÈin Èi care le aparÈin, comunicând o legătură simbolică cu pământul lor, în mare parte absent din pictura impresionistă.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Spre deosebire de impresioniÈtii care au trăit la Paris, Pissarro a ales să trăiască cea mai mare parte a vieÈii sale în mediul rural francez, unde a primit artiÈti mai tineri interesaÈi să-i studieze tehnicile. Mai mult decât oricare alt membru al miÈcării, el este cunoscut pentru comportamentul delicat Èi pasiunea pentru experimentare, care l-au făcut un mentor artistic apreciat. Colaborarea sa de lungă durată cu tânărul Cézanne, de exemplu, i-a adus o mare influenÈă în cadrul evoluÈiei modernismului din secolul al XX-lea.</span></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h3><span style="color: #000000;">Scurtă biografie profesională</span></h3>
<p><span style="color: #000000;">În 1842, Pissarro a fost trimis la o Ècoală internată din Passy lângă Paris, FranÈa, pentru a-Èi încheia studiile. Interesele sale artistice au început să apară graÈie directorului Ècolii, Monsieur <strong>Savary,</strong> care l-a încurajat să se inspire direct din natură Èi să folosească observaÈia directă în desenele sale, redând empiric fiecare obiect în forma sa cea mai adevărată.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">În 1855, Pissarro s-a întors la Paris, unde a fost expus lucrărilor lui Eugène Delacroix, Jean-Baptiste-Camille Corot, Gustave Courbet, Charles-François Daubigny Èi Jean-François Millet la ExpoziÈia Universală. A început să lucreze cu Corot, care l-a încurajat să se supună Salonului. Luând cursuri la <em>Academie Suisse</em> în 1859, Pissarro s-a întâlnit cu Cézanne, care va deveni unul dintre prietenii lui de-a lungul vieÈii. În 1861, Pissarro a fost înregistrat pe post de copist la <em>Musée du Louvre</em>, Èi în acelaÈi timp s-a întâlnit cu <strong>Julie Vellay</strong>, fiica unui proprietar de viÈă de vie din regiunea Burgundia. S-au căsătorit la Londra în 1871, în cele din urmă având opt copii. Fiica lui, Jeanne-Rachel (poreclită &#8222;Minette&#8221;) s-a îmbolnăvit Èi a murit de tuberculoză în 1874 la vârsta de opt ani, un eveniment care l-a afectat adânc pe Pissarro, făcându-l să picteze o serie de picturi intime în care detaliază ultimul an al vieÈii ei.</span></p>
<div id="attachment_3538" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-3538" class="wp-image-3538 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/cb049b5fde80599d16f9a35f2f0d5307.jpg" alt="flickr.com" width="564" height="707" /><p id="caption-attachment-3538" class="wp-caption-text"></span> <span style="color: #000000;">„Femeie Èi copil la fântână” 1882</span></p></div>
<p><span style="color: #000000;">Pissarro a început să expună în saloane la sfârÈitul anilor 1860. Peisajele sale din acel deceniu reflectă cunoÈtinÈele sale profunde Èi expunerea la tehnicile compoziÈionale ale maeÈtrilor francezi din secolul al XVIII-lea. Cu toate acestea, în aceÈti ani, Pissarro s-a apropiat Èi de <strong>cercul impresionist.</strong> Păstrând un studio la Paris, a preferat să-Èi petreacă timpul în Louveciennes, o regiune rurală de aproximativ 12 mile vest de Paris, preferată de impresioniÈti. Acolo, distanÈat de mediul urban, a pictat aerul plin, prezentând subiecÈi ÈărăneÈti în cadru natural Èi concentrându-se asupra efectelor luminoase Èi a condiÈiilor atmosferice create de schimbarea anotimpurilor. Aceste noi preocupări în arta sa au dus la un stil impresionist matur.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><img class="aligncenter wp-image-3539 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/55bd8a21beb96d54e897b777154d8826.jpg" alt="tumblr.com" width="564" height="918" /></span></p>
<p> ;</p>
<p><span style="color: #000000;">Până la sfârÈitul anilor 1870, opera lui Pissarro a dezvăluit opÈiuni stilistice conflictuale care l-au îndepărtat de o estetică pur impresionistă. Pe măsură ce impresionismul a devenit mai larg acceptat, Pissarro a lucrat pentru a-Èi păstra tendinÈele avangardiste Èi relevanÈa artei prin testarea noilor concepte teoretice. El Èi <strong>Edgar Degas</strong> au realizat amprentele pe baza tehnicilor compoziÈionale folosite de gravorii japonezi; a început, de asemenea, să colaboreze cu pictorii neo-impresioniÈti de generaÈia următoare, Paul Signac Èi Georges Seurat, la mijlocul anilor 1880. Această afiliere cu artiÈti mai tineri s-a datorat afinităÈii lor politice Èi profesionale.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Din punct de vedere estetic, Pissarro a fost interesat de tehnica Pointillist susÈinută de aceÈti artiÈti pentru baza sa teoretică în teoria culorilor, un concept care a rezonat cu expunerea sa iniÈială la desenul empiric ca un copil Èi fascinaÈia impresionistă cu efectul luminii asupra culorii. Din punct de vedere politic, a fost un anarhist angajat, iar armoniile de culoare care stau la baza pointilismului, create prin juxtapunerea culorilor complementare, au fost legate în mintea lui de promisiunea utopică a armoniei sociale obÈinută prin unirea indivizilor într-o societate anarhică.</span></p>
<div id="attachment_3536" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-3536" class="wp-image-3536 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/f876022a2e01ecd893a5fa774e23e96d.jpg" alt="tumblr.com" width="564" height="707" /><p id="caption-attachment-3536" class="wp-caption-text"></span> <span style="color: #000000;">Sunlight, Afternoon, La Rue de l’Epicerie, Rouen, 1898, de Camille Pissarro</span></p></div>
<p><span style="color: #000000;">DeÈi ipostaza de pictor politic este una controversată, evenimentele din viaÈa sa personală îi dau probleme adânci. În 1894, după ce un anarhist italian l-a asasinat pe preÈedintele francez, Pissarro Èi-a mutat pentru scurt timp familia în exil în Belgia pentru a evita persecuÈia politică. Pe scurt, după aceea, Pissarro a fost implicat împreună cu prietenul său apropiat, Degas, în <strong>afacerea Dreyfus</strong> (1894-1906), care a început atunci când guvernul francez l-a condamnat căpitanul militar evreu Alfred Dreyfus pe motiv de trădare. Când a fost descoperit că Dreyfus era nevinovat Èi că guvernul a ales să-Èi acopere greÈeala, mai degrabă decât să recunoască falsitatea lor, reacÈia în societatea franceză a arătat o tendinÈă spre antisemitism care a fost extrem de deranjantă pentru evreul Pissarro. Degas se număra printre cei ale căror antisemitism latent a venit în prim-plan ca răspuns la scandal, în măsura în care el va străbate strada pentru a evita fostul său prieten Èi colaborator artistic. Pissarro a murit înainte ca afacerea Dreyfus să fi fost rezolvată în cele din urmă, însă incidentul polarizator i-a mărit devotamentul faÈă de justiÈia socială în ultimii săi ani. El a contractat o infecÈie oculară recurentă la sfârÈitul vieÈii, care a afectat negativ capacitatea sa de a lucra în aer liber, dar a continuat să picteze din ferestrele casei sale Èi din anumite hoteluri pariziene. Pictorul a murit din cauza intoxicaÈiei cu sânge în 1903.</span></p>
<h4><span style="color: #000000;">MoÈtenirea lui Pissarro</span></h4>
<p><span style="color: #000000;">Drept urmare, opera sa a creat o punte vitală între realismul Èi abstractizarea secolului al XIX-lea Èi al XX-lea,Pissarro a fost puternic influenÈat de peisajele realiste ale lui Corot, Courbet Èi Millet Èi, la rândul său, a fost foarte influent pentru serie de pictori mai tineri, în special în moÈtenirea picturii moderniste franceze. InvestiÈia sa personală în evoluÈia tehnicii estetice a contribuit la evoluÈii semnificative în miÈcările avangardiste ulterioare.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">LecÈia de viaÈă:</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><em><strong>&#8221;Pictează caracterul esenţial al lucrurilor.&#8221;</strong></em></span>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='David Gurau' src='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/gurau/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">David Gurau</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#100;&#097;v&#105;dgur&#097;&#117;&#064;&#121;&#097;ho&#111;.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>