<p>De la teatru se iese pe gânduri, aÈa se întâmplă Èi în cazul în care spectacolul de pe scena Mare a <a href="https://www.tnb.ro/ro">Teatrului NaÈional din BucureÈti</a> a avut loc o reprezentaÈie a celebrului Teatru <a href="https://gorki.de/en">Maxim Gorki</a> din Berlin. Bunăoară, cu sprijinul <em>FundaÈiilor pentru o Societate Deschisă</em>: <em>Schimburi Culturale</em>, <em>Schimburi de Tineret</em>, <em>IniÈiativa pentru Drepturile Omului</em>, <em>Programul de Sănătate Publică</em> Èi al <em>Institutului Goethe</em> din România Èi mulÈumită gazdei, publicul bucureÈtean a putut să pătrundă în universul marginalilor. La finalul spectacolului <strong><a href="https://www.tnb.ro/ro/roma-armee">Roma Armee</a>, </strong>te simÈi năpădit de întrebări („Declinul Occidentului este real<strong>”</strong>? „Se poate evita discrimarea, dar rasismul?<strong> ”</strong>) Èi poÈi fi cuprins Èi de mirare Èi de admiraÈie, în egală măsură.<strong><br />
</strong></p>
<p><img class="alignnone wp-image-11399" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Roma-Armee-Afis-212x300.jpg" alt="" width="716" height="1013" /></p>
<p>Regizat de <strong><a href="https://gorki.de/en/company/yael-ronen">Yael Ronen</a></strong>, considerată drept una din cele mai incitante personalităÈi ale teatrului contemporan, bazat pe o idee originală a autoarelor <em><strong><a href="https://gorki.de/en/company/sandra-selimovic">Sandra </a></strong></em>Èi<em><strong><a href="https://gorki.de/en/company/simonida-selimovic"> Simonida Selimovic</a></strong></em>, <strong><a href="https://gorki.de/en/roma-armee">Roma Armee </a></strong>este o poveste puternică în care umorul negru, îmbinat cu experienÈele personale, contaminările istorice Èi incidentele contemporane schiÈează o viziune despre un cămin european sigur – „<strong><em>Gypsyland Europa</em></strong><strong>”</strong>.</p>
<p><amp-vimeo data-videoid="336043356" layout="responsive" width="1530" height="861"></amp-vimeo></p>
<p>Debitori ai lui Brecht Èi Piscator, realizatorii acestui îndrăzneÈ proiect, creează universul ficÈional al unei armate de romi cu scopul autoapărării, într-un moment în care neofascismul ameninÈă Europa. AÈadar, toposul imaginar păstrează din tradiÈia brechtiană peretele de cărămidă din fundalul scenei Èi sala plină ochi de spectatori. RelaÈia dintre ficÈiune Èi realitate se realizează prin acele ecrane Èi proiecÈii video (moÈtenite de la Piscator) Èi devin o punte obiectivă către adevărul poveÈtii. Actorii sunt romnea, roma Èi romi „<em>travellers</em>”/nomazii din Austria, Serbia, Germania, Kosovo, România, Anglia Èi Suedia. O parte din aceÈtia sunt „<em>gadjii</em>” de origine israeliană-germană-turcă din Berlin – ceea ce înseamnă că armata romă este supra-naÈională, diversă, feministă, „<em>queer</em>”. În cazul acestei reprezentaÈii de factură postmodernă, ruptura de tradiÈia brechtiană o realizează actorii care valorifică raÈiunea Èi luciditatea. Prin urmare, actorul e unitatea spiritului spectacular, iar imaginea devine Èesătura compozită ce-l privilegiază. Rezigoarea israeliană Ètie să mânuiască cu abilitate sentimentalismul Èi reflexivitatea, mai ales că se bazează pe talentul actanÈilor, care expun nedreptăÈile din trecut îndurate de romii din întreaga Europă Èi indică &#8211; astfel – modul în care armata romilor porneÈte procesul de auto-reflecÈie Èi auto-emancipare începând o revoluÈie pentru un viitor paÈnic, incluziv Èi respectuos pentru toÈi europenii. În spiritul miÈcării de la „<a href="https://www.livingtheatre.org/about"><em>The Living Theatre</em></a>”, trupa berlineză reconectează teatrul cu realitatea umană Èi socială în profundă miÈcare, când pe scena umanităÈii se simt acut „<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocnirea_civiliza%C8%9Biilor">ciocnirea</a> civilizaÈiilor” Èi „<a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Oswald_Spengler">declinul</a> Occidentului”. Ca Èi în cazul predecesorilor amintiÈi, libertatea miÈcărilor Èi o infinită încredere în spontaneitatea corpului rămân legi determinante ale acestei „armate”.</p>
<p>Universul scenic ilustrat de scenografia semnată de Heike Schuppelius Èi de decorurile realizate de faimoÈii artiÈti romi Delaine Èi Damian Le Bas obiectivează cultura romilor<strong>/</strong>„<em>Roma-Kultur</em>”, iar demersurile actoriceÈti încearcă să lămurească spectatorul ce înseamnă discrimnarea, rasismul, prejudecăÈile Èi stereotipurile. Comicul e direct Èi pătrunzător, e însăÈi judecata. În acest spectacol, totul este arătat, dezvăluit, se demonstrează Èi se explică, chiar Èi printr-o demitizare postmodernă articulată de energica <a href="https://gorki.de/en/company/mihaela-dragan">Mihaela Dragan</a> (citează/parafrazează „<em>Vagina-Monologe</em>” Èi „<em>queerer Charme</em>”). Gesturile sale duc spre ultra-cunoscutul:„<em>Doing it right</em><em>!”</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_11395" style="width: 765px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-11395" class="wp-image-11395" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Roma-Armee-1-300x200.jpg" alt="" width="755" height="504" /><p id="caption-attachment-11395" class="wp-caption-text">Lindy Larsson, Sandra Selimović, Mehmet Ateşçi, Mihaela Drăgan © Ute Langkafel</p></div>
<p>În construcÈia dramatică, identificăm o legătură organică între planul comic Èi cel grav prin intermediul muzicii, astfel Èarmantul <a href="https://gorki.de/en/company/lindy-larsson">Lindy Larsson</a>, echipat într-un <em>outfit</em> din piele, cochetează cu melodiile Èansonetistei din timpul regimului nazist, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Zarah_Leander">Zarah Leander</a>, intonând „<em>Von der Puszta will ich träumen</em>/<em>Bei Zigeuner-Musik</em>”. O adevărată ciocnire a culturilor reflectă Èi <a href="https://gorki.de/en/company/mehmet-atesci">Mehmet Ateşçi</a> (turcul „prea alb”, „prea germanic”, „prea <em>mainstream</em>”, „prea <em>smiley</em>”). Feminista Sandra Selimović pledează cauza activistelor din zona <em>gay</em>, iar sora ei, Simonida Selimović, deplânge copilăria din Balcani. Emaniparea devine supratemă în acest context, iar identităÈile sunt pe deplin asumate: „<em>Ich bin Roma</em>!” (Sunt Èigancă!). Acest „<em>Make Peace, Not War</em>&#8221; (întors) în manieră berlineză pledează pentru toleranÈă Èi acceptare într-o formă voit zgomotoasă Èi-i revendică în tabăra lor pe faimoÈii Charlie Chaplin, Pablo Picasso, Michael Caine Èi&#8230;<span class="st">Gipsy Kings</span>.</p>
<div id="attachment_11396" style="width: 732px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-11396" class="wp-image-11396" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Roma-Armee-2-300x200.jpg" alt="" width="722" height="482" /><p id="caption-attachment-11396" class="wp-caption-text">Riah May Knight, Lindy Larsson &; Mihaela Dragan © Ute Langkafel</p></div>
<p>RevoluÈia vine Èi din zona nomazilor albi, pentru că britanica <a href="https://gorki.de/en/company/riah-may-knight">Riah May</a> Knight narează discriminarea suferită în copilăria sa, într-un orăÈel din Regatul Unit, în care practicile descrise de Arthur Miller în „Vânătoarea de vrăjitoare” deveniseră realitate. Amintirile se împletesc pe scena în care universurile se mixează, iar destăinurile dureroase ale Èarmantei <a href="https://gorki.de/en/company/orit-nahmias">Orit Nahmias</a> punctează efectele dezastroase ale zonelor de conflict (luptele dintre evrei Èi sirieni). În creuzetul acestei „armate” pulsează setea irezistibilă de cunoaÈtere a propriei genealogii Èi dorinÈa de eliberare de sub presiunile propriului trecut.</p>
<div id="attachment_11397" style="width: 739px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-11397" class="wp-image-11397" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Roma-Armee-3.jpg" alt="" width="729" height="468" /><p id="caption-attachment-11397" class="wp-caption-text">Sandra Selimović, Orit Nahmias,Sandra Selimović © Ute Langkafel</p></div>
<p>Actualii eroi devin niÈte umbre ale celor din mitologia compensatorie a supereroilor (<em>Iron Man</em> vs. <em>Magneto</em>), fiindcă mitul este supus unei profanări spontane (nu se evită efectele de limbaj), provocată de sărăcie Èi de mizerie; de asemenea, ironizează eroii din lumea lui <span class="st">Emir Kusturica</span>. TotuÈi, regizoarea, precaută, a evitat grotescul, dar Èi o falsă solemnitate (întru de-mistificare, de-mascare). Interpretarea a scos în faÈa privitorilor un colectiv bine închegat Èi unitar.</p>
<p>Eroii înfruntă lumina reflectoarelor, prezentându-Èi singuri, în faÈa publicului, identitatea asumată de minoritari, marginali aflaÈi în căutarea unei lumi mai drepte. Merită amintit, totuÈi, cee ce afirma Dan Grigorescu &#8211; în lucrarea „<em>De la cucută la Coca-Cola</em>” – despre hippioÈii anilor ’70: la maturitate, majoritatea au devenit burghezi. Păstrând tradiÈia cabaretului politic <a href="https://www.youtube.com/watch?v=uekZpkYf7-E">berlinez</a>, spectacolul<strong> Roma Armee </strong>încearcă să arate că spiritul rebel nu poate fi redus la emoÈiile emise într-o sală (o structură rigidă); rămâne de văzut dacă realităÈile lumii actuale, aflată într-o permanentă dinamică, acceptă declaraÈiile acestei mici „armate”.</p>
<p><strong>Roma Armee </strong><strong>de</strong> Yael Ronen &; Ensemble, după o idee de Sandra Selimović, Simonida Selimović (textele în germană, engleză Èi română)<br />
Regia: Yael Ronen</p>
<p>Scenografia: Heike Schuppelius</p>
<p>Decorurile&; Artwork: Damian Le Bas, Delaine Le Bas</p>
<p>Costumele: Maria Abreu, Delaine Le Bas</p>
<p>Muzica: Yaniv Fridel, Ofer Shabi</p>
<p>Video: Hanna Slak, LUKA UMEK</p>
<p>Lumini: Hans Fründt</p>
<p>Dramaturgie: Irina Szodruch.<br />
DistribuÈia: Mehmet, Ateşçi, Hamze Bytyci, Mihaela Dragan, Riah May Knight, Lindy Larsson, Orit Nahmias, Sandra Selimović, Simonida Selimović</p>
<p><strong>Durata: </strong>1 h 50 min / <strong> Pauză: </strong>Nu</p>
<p><strong>Organizator: Institutul European Rom pentru Arte Èi Cultură &#8211; IERAC</strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/89.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/madalina-dumitrache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Mădălina Dumitrache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura Èi că întotdeauna “Les <em>beaux esprits se rencontrent</em><em>”</em>.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/madalina.dumitrache.3" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-addthis" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 448 512"><path fill="currentColor" d="M400 32H48C21.5 32 0 53.5 0 80v352c0 26.5 21.5 48 48 48h352c26.5 0 48-21.5 48-48V80c0-26.5-21.5-48-48-48zm-32 252c0 6.6-5.4 12-12 12h-92v92c0 6.6-5.4 12-12 12h-56c-6.6 0-12-5.4-12-12v-92H92c-6.6 0-12-5.4-12-12v-56c0-6.6 5.4-12 12-12h92v-92c0-6.6 5.4-12 12-12h56c6.6 0 12 5.4 12 12v92h92c6.6 0 12 5.4 12 12v56z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;a&#100;al&#105;&#110;a&#046;&#100;um&#105;trac&#104;e&#064;&#121;&#109;&#097;&#105;l.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>