<p>Într-o seară, citeam „<strong>The Goddess in every woman</strong>” (J. S. Bollen) Èi mă uitam, în paralel, la „<strong>Tulip Fever</strong>”, un film din 2017, magistral realizat după romanul omonim scris de Deborah Moggach, pe care îl găsiÈi <a href="http://www.filmeonline.biz/tulip-fever-febra-lalelelor-2017.html)" target="_blank" rel="noopener noreferrer">aici</a>.</p>
<p>Nu e nicio întâmplare, pentru că ambele creaÈii erau răsărite dintr-o viziune comună, nu doar pentru că sunt realizate de femei, ci pentru că oglindesc aceeaÈi încercare de a reda feminităÈii statutul ei pervertit de convenÈiile sociale care i-au erodat din plin imaginea de-a lungul vremii.</p>
<p>Din perspectivă diacronică, istoria femeilor este, exceptând mitologia, literatura Èi artele plastice (desigur, în limite rezonabile), o istorie a servilismului Èi a suferinÈei, pentru că femeia este, principial, „sexul slab” (G. Călinescu o declara „lipsită de genialitate”), fiinÈa asimilată imanent existenÈei domestice, ca un fel de apă de nivel mic deasupra căreia, ori de câte ori vrea să-Èi ridice în vreun fel capul, este împinsă înapoi cu o forÈă egală Èi de sens opus. Cu alte cuvinte, înzestrările femeii pot fi strălucite, dar ele nu vor echivala niciodată statutul bărbatului, care deÈine, ca pe o misterioasă moÈtenire lăsată de-a lungul generaÈiilor, cheia superiorităÈii absolute.</p>
<p>Cum spuneam, cele două opere sunt încercări (spun eu, reuÈite, sui generis), de a echilibra această inegalitate ale cărei proporÈii matematice s-au păstrat la modul absolut, axiomatic, în favoarea femeii, care are puterea de a găsi în ea eroismul ancestral care stă, în definitiv, la temelia vieÈii însăÈi. Zeus a fost demiurgul, Hera a fost dătătoarea de viaÈă. Nu e vorba de un schimb, ci de entităÈi situate pe acelaÈi nivel ontologic la nivelul mitului, care păstrează prima formă de oglindire a lumii în antinomiile ei. Căderea în realul istoriei a adus însă o capcană care a produs pulverizarea mitului, până la decompensarea uneori tragică a fiinÈei feminine.</p>
<p>ViaÈa noastră e plină de exemple elocvente, atât de multe încât numai dacă am sta să le enumerăm n-am mai găsi timp să le analizăm în toată implacabila lor inegalitate. Aici intervine întrebarea la care cele două autoare răspund, printr-o sugestie artistică excepÈional de bine plasată: cum ar fi dacă femeia ar regăsi conÈtiinÈa pierdută a propriei identităÈi Èi, printr-o miraculoasă plonjare în adâncurile ei, s-ar pune pe acelaÈi plan de semnificaÈii cu bărbatul, faÈă de care nu e cu nimic mai prejos? Dacă undeva, într-un moment revelator al existenÈei ei, ar trezi în ea zeiÈa adormită pentru atâtea secole Èi ar deprinde lecÈia fericirii, fără a fi pusă la colÈ sau denigrator etichetată?</p>
<p>Drumul pe care îl deschide cartea, care demonstrează cu argumente complexe, mai cu seamă dintre cele psihanalitice autentice, substanÈa atât de consistentă a structurii feminine, care chiar depăÈeÈte virtuÈile masculinului prin amploarea spiritului Èi al sensibilităÈii ei, îl închide filmul cu o poveste din vechiul <strong>Amsterdam</strong>, care sfidează toate canoanele istorice, de clasă Èi mentalitate asupra femeii.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-9613" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/17-tulip-fever.w710.h473-e1516910307676.jpg" alt="vulture.com" width="585" height="390" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>„There is a potential heroine in every woman” (în fiecare femeie este o eroină), spune <strong>Jean Shinoda Bolen</strong>, iar povestea de dragoste a <strong>Sophiei</strong> (numele nu cred că este ales întâmplător, sensul fiind acela de ”iubitoare de înÈelepciune”), aristocrata olandeză care îÈi construieÈte în deplină conÈtiinÈă castelul fericirii împreună cu un tânăr pictor, angajat de soÈul ei pentru a-i picta portretul, este o demonstraÈie deloc ficÈională a tezei scriitoarei Èi psihiatrei canadiene, expertă în psihologie feminină arhetipală.</p>
<p>Într-o Èară puritană, într-o lume încorsetată de prejudecăÈi Èi măcinată de mercantilism, femeia aceasta plină de sensibilitate, putere de seducÈie Èi rafinament (în ciuda detractorilor conjuncturali, care se vor grăbi să o considere o depravată) înÈelege că rostul existenÈei ei, adică fericirea, nu este lângă soÈul mult mai în vârstă (care, de altfel, o divinizează Èi îi asigură un confort material deloc de neglijat, motiv pentru aceiaÈi cârcotaÈi să îl considere o victimă a uÈoarelor moravuri ale consoartei), ci alături de un bărbat (atenÈie, un singur bărbat!, ceea ce, desigur, o exonerează de aparentul blam al infidelităÈii Èi al corupÈiei morale) care i-a fost sortit dintotdeauna, dar a necesitat un timp mai îndelungat pentru a se prezenta înaintea ei.</p>
<p>Feminitatea reprimată renaÈte după trezirea ei la conÈtiinÈă (una dintre replicile-cheie, rostită de soÈul care urma să fie părăsit, sună astfel: “First to flower, first to fall”, în momentul în care o petală se desprinde din corola unei lalele, în faÈa celor trei. „Prima care a înflorit este prima care se scutură”, indicând, în subtext, prin mesajul criptic din spatele simbolului floral, faptul că frumuseÈea e trecătoare în ciuda strălucirii ei, iar întâietatea nu incumbă neapărat unicitatea).</p>
<p>„<strong>Febra lalelelor</strong>” este un titlu metaforic, desigur, închizând în el, precum frumuseÈea pură a florilor întruchipând nu numai un ideal estetic, cât mai ales unul comercial (fenomen tipic perioadei istorice în care se desfăÈoară acÈiunea – Olanda anului 1643), ideea fierberii lăuntrice care asigură agitaÈia spiritului. Pe de-o parte, cel feminin, apt să îÈi descopere adevărata iubire Èi să lupte pentru ea, pe de altă parte, cea a bărbatului care gândeÈte în termeni materiali, convins că viaÈa femeii de lângă el e pentru vecie ferecată într-un cufăr al cărui stăpân absolut este.</p>
<p>TotuÈi, autoarea salvează într-un fel demnitatea bărbatului înÈelat printr-o strategie care îi demonstrează spiritul umanist, imaginând ieÈirea lui din joc prin plecarea în India îndepărtată, fără a fi muÈcat de dorinÈa răzbunării, ci, mai degrabă, dorind să evite oprobriul. Dacă a înÈeles Èi acceptat experienÈa dureroasă prin care a trecut (trădarea – care conÈine Èi ea un qui-pro-quo, tehnică stăpânită excelent de scriitoare), nu aflăm Èi poate că asta ar fi fost interesant ca psihologie masculină în situaÈii limită, dar singurul reper pe care ni-l oferă filmul este ipostaza unui om care îÈi aude viaÈa năruindu-se apocaliptic în câteva fraze, în mijlocul unei situaÈii la care asistă accidental. Semn că existenÈa are planuri pe care nu le putem întotdeauna orchestra după bunul plac, nici schimba pe parcurs, în funcÈie de ceea ce credem noi că e bine sau rău în folosul propriu.</p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/femeia-puternica-in-prezent-mit-sau-realitate/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Femeia puternică în prezent&#8230;</a></p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:concu&#114;&#115;&#114;a&#100;ustanc&#097;&#064;y&#097;&#104;oo&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>