<div dir="auto">Cred că românii nu au o cultură a iubirii, a sexualităÈii Èi a erotismului. Nu au, nu că s-ar putea apropia cumva de alte popoare. Care fie s-au născut sub niÈte auspicii favorabile, cum sunt grecii sau turcii, fie Èi-au construit, de-a lungul secolelor una, cum sunt francezii, fie sunt discreÈi Èi privesc fenomenul într-o condiÈionare social-umană care îl ”îmbracă”, spre a a nu fi ostentativ, fie nu se exprimă, preferând să îÈi caute modalităÈi de manifestare artistică Èi culturală cât mai aproape de natura lui umană, prin urmare inteligibile Èi acceptabile.</div>
<div dir="auto"><strong>Lipsa educaÈiei </strong></div>
<div dir="auto">În Ècoala românescă nu se studiază literatura universală (o oră pe săptămână la clasele de filologie), mitologie Èi nici măcar educaÈie pentru sănătate nu se face, ca să nu mai vorbim despre educaÈie sexuală (pe care, în definitiv, am putea s-o integrăm într-o categorie mai largă, a educaÈiei pentru om, dacă ne deranjează termenul). PărinÈii îÈi arată întreaga disponibilitate Èi chiar dorinÈa de a se implementa în Ècoală ore/cursuri opÈionale de educaÈie sexuală, dar ea rămâne mereu o CenuÈăreasă care nu reuÈeÈte să se transforme în prinÈesă. Desigur, pentru adulÈi ar însemna o povară în minus, pentru că din neam nu suntem programaÈi să discutăm subiecte din acestea în familie. Rămâne un tabu etern Èi un spaÈiu insurmontabil între necesitatea de a educa tinerii pentru sexualitate Èi îndeplinirea acestui obiectiv al unei educaÈii holistice.</div>
<div dir="auto">
<p>Vorbim despre tineri formaÈi într-o lume a informaÈiei practic inepuizabile, aflată la un click distanÈă. Èi de un alt tip de percepÈii Èi reprezentări asupra realităÈii. Despre altă conÈtiinÈă, în definitiv.</p>
<p>Cu cât sunt mai precoce, cu atât îÈi dezvoltă o capacitate mai acută, mai percutantă, mai eficientă, de a înÈelege lumea Èi de a se orienta în viaÈă. Èi totuÈi, trăim într-o lume (încă) plină de tabuuri. După secole de evoluÈie, rămânem închiÈi în capcana unor prejudecăÈi periculoase. Una dintre ele, <a href="https://www.catchy.ro/educatie-sexuala-facem-sau-nu-facem/122401" target="_blank" rel="noopener"><strong>educaÈia sexuală</strong></a>. Un cartof fierbinte pe care îl rostogolim de la unii la ceilalÈi, părinÈi, dascăli, prieteni, servindu-l mereu copiilor noÈtri în cele mai ciudate forme Èi nuanÈe.</p>
<p>În clasa a douăsprezecea, elevii declară că Èi-ar fi dorit un curs opÈional de educaÈie sexuală, pentru că au extrem de multe întrebări legate nu doar de sexualitate, ci Èi de propriul corp, de mecanismele instinctuale care produc atracÈia dintre sexe, de metode contraceptive Èi eficienÈa lor, de virginitate Èi teama de agresiuni sexuale, iar ceea ce m-a mirat Èi susÈine premisa că ei sunt atât de diferiÈi de cum am fost noi – sunt preocupaÈi de cum ar putea deveni iubitul/iubita perfectă. În lipsa unei reale deschideri a părinÈilor Èi a Ècolii faÈă de aceste preocupări (de ce să nu recunoaÈte, fireÈti!) pe care toÈi le-am avut Èi faÈă de care ne-am descurcat cum am putut, se mulÈumesc la a se informa de pe internet, unde sursele pot fi dubioase, sau se lasă duÈi de val, de cele mai multe ori, ”<strong>trăind clipa</strong>” cu inspiraÈie ”<strong>de moment</strong>”. Cel mai perfid duÈman al societăÈii.</p>
</div>
<div dir="auto">Între timp, statisticile sunt din ce în ce mai (alarmant) îngrijorătoare. Consumul de droguri nu mai e o raritate, ci o problemă faÈă de care organele judiciare se declară ”depăÈite”. Am auzit cu urechile mele. Cazuistica <strong>reală</strong>, nu cea trecută la <em>Diverse </em>arată faptul că nu există în Èară <strong>centre de reabilitare a tinerilor dependenÈi de substanÈe</strong> Èi nici nu există previziuni favorabile creării vreunora. Spitatele de psihiatrie nu au competenÈe în aÈa ceva. Cunosc cazuri disperate care nu pot fi gestionate în Èară. Ghinion, nu-i aÈa? Oare ce se întâmplă la noi în legătură cu educarea tinerei generaÈii? Ceva proiecte de Èară, o viziune, ceva? N-am auzit de aÈa ceva, Èi aÈtept de ceva vreme&#8230;</div>
<div dir="auto">Degeaba facem conferinÈe dacă ne uităm la statistici, la filmuleÈe Èi ne oprim la întrebarea: bun, dar concret ce facem? Ridicăm din umeri, pentru că suferim de boala formelor fără fond.</div>
<h4 dir="auto"><strong>Să ne întoarcem la oile noastre</strong></h4>
<p dir="auto">Lipsa educaÈiei sexuale duce la grave carenÈe în formarea personalităÈii oricărui individ. Lipsa unei educaÈii privind comportamentul în relaÈiile amoroase naÈte monÈtri pe care am început să-i vedem la tot pasul. Un cuplu din patru divorÈează. Adolescentele (nu generalizez!) trăiesc cu ideea că operaÈiile estetice sunt Èansa către o afirmare de sine eficientă Èi visează, probabil, succesul inclusiv în dragoste. Foarte greÈit. ”În afară e vopsit gardul, înăuntru e leopardul”, zice (foarte bine) o vorbă din popor. AtracÈia fizică e importantă până la un punct. Acela în care deschizi gura. BăieÈii nu mai Ètiu cum să se comporte cu asemenea ”instalaÈii” Èi cum să gestioneze o relaÈie. PărinÈii care se văd seara pentru o oră, după o zi de muncă, nu mai reprezintă modele de relaÈionare pe care ei să le urmeze. În plus, la orele acelea, toată lumea stă pe telefon.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p dir="auto">Recomandare: cărÈile scrise de <a href="https://www.goodreads.com/author/show/316543.Linda_Schierse_Leonard" target="_blank" rel="noopener"><strong>Linda Schierse Leonard </strong></a>despre relaÈia tată-fiică Èi dezvoltarea diferitelor tipuri de adolescente în femeile de mai târziu pot fi aducătoare de lumină din acest punct de vedere. Nu mai e o informaÈie nouă faptul că suntem produsul părinÈilor noÈtri, poate că noutatea ar trebui să fie aceea că noi, ca părinÈi, ar trebui să fim conÈtienÈi de rolul nostru încă de la momentul în care decidem să ne întemeiem o familie Èi să procreăm. N-ar fi deloc ineficientă o Ècoală în acest sens, nu? Dacă există Ècoală pentru condus, gătit, cosmetică Èi altele Èi altele, o Ècoală a părinÈilor mă gândesc că ar fi obligatorie.</p>
<p dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/tanar.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-47181" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/tanar.jpg" alt="" width="467" height="700" /></a></p>
<h4 dir="auto"><strong>Concluzia</strong></h4>
<p dir="auto">Copiii noÈtri sunt privaÈi de perspectiva artistică (în toată complexitatea ei) Èi ÈtiinÈifică (anatomo-fiziologică), învăÈând ”la firul ierbii”, adică din proprie experienÈă despre toate acestea: dezvoltarea personalităÈii, relaÈii, viaÈă. Nici măcar la nivel rudimentar nu sunt instruiÈi (iniÈiaÈi), iar termenul de ”cultură” din acest punct de vedere rămâne cu totul străin.</p>
<p dir="auto">Modelele oferite de literatura română sau de cea străină (fericiÈi cei care studiază literatura universală) nu sunt suficiente pentru că sunt vetuste, cu tot respectul. Ele afirmă valori, dar felul în care trebuie asimilate de generaÈia actuală nu se potriveÈte cu tipul de inteligenÈă Èi emoÈionalitate specific adolescenÈilor din ziua de azi. De filme, nu mai zic. SelecÈia filmelor bune rămâne tot în aer, adică la latitudinea adolescenÈilor, pentru că a vorbi despre filme în Ècoală înseamnă ”a nu mai face carte”, adică matematică, fizică sau chimie, sau alte materii (toate extrem de importante, de ce nu?) la care părinÈii se aÈteaptă ca odraslele să performeze pentru a ajunge cât mai rapid într-o mulÈinaÈională în care să lucreze 16 ore din 24. Dar niciuna nu te pregăteÈte pentru viaÈă. Iar ciclul vieÈii e infinit&#8230;</p>
<p dir="auto">VeÈi spune, desigur, că soluÈia e un psiholog. Dar dacă psihologul însuÈi are nevoie de psiholog? Cât de mult ar trebui să-l cunoÈti ca dinamică interioară pe acel om pentru a avea curajul să-Èi expui psihic copilul la terapia pe care o practică? Hmmm, poate mai reflectăm&#8230;</p>
<p dir="auto"><strong>Care e totuÈi legătura dintre educaÈia sexuală Èi arta (literatura) contemporană?</strong></p>
<p dir="auto">Extrem de importantă. Lipsa unei culturi individuale duce la fetiÈizarea unor modele uÈor de propagat. Contaminarea psihologică e răul cel mai mare de care suferă societatea noastră. Lipsa de educaÈie pentru valori determină o crasă deformare a lor Èi o contorsionare a mentalului colectiv până la abrutizare. Individul e lăsat la voia întâmplării din punct de vedere social (poate ar fi necesare niÈte <strong>ore de inteligenÈă emoÈională, continuate de altele de inteligenÈă socială</strong>, la liceu?), iar socialul nu face decât să reflecte degringolada de la micronivel. Avem nevoie, clar, de educaÈie pentru VALORI. Nu e târziu, nici imposibil. Dar cine să audă?</p>
<div dir="auto">Prin urmare, de ce ne mirăm că se persistă într-o zonă a abjecÈiilor Èi a unui naturalism deformat până la grotesc în unele producÈii aÈa-zis artistice? Dacă nu se citeÈte poezie de dragoste autentică, se va o scrie poezie din detritusurile eminamente organice ale sentimentului erotic, iar până unde se va putea ajunge, Dumnezeu Ètie Èi (poate) ne iartă.</div>
<div dir="auto">Nu se reeditează atâta literatură clasică (în sens larg), cât se promovează non-cultura faptului divers Èi al unei gestualităÈi psihopatologice care devine, în ochii producătorilor mai întâi, a poi a consumatorilor, ceea ce ei numesc ”artă”.</div>
<div dir="auto">Arta nu are nimic de a face cu mizeria Èi cu boala, iar naturalismul unui Zola nu se va mai găsi prea curând. Cultivăm nefirescul, iar el reverberează în subconÈtientul celor neiniÈiaÈi, cruzi, nepregătiÈi pentru viaÈă.</div>
<div dir="auto">”Iubito, să plutim ca doi rahaÈi/într-un vas de WC&#8230;”, sunau niÈte versuri dintr-o antologie de lirică americană parcă, tradusă la noi. Se vede că ne place greaÈa mai mult decât plăcerea&#8230; Poezie erotică? Senzualitate? Erotism? Limita interpretării e dată de repulsie, din ce în ce mai frecvent asimilată unui sentiment ”al firescului”, pe principiul ”Naturalia non sun turpia”. O, tempora! Èi dacă Statuia lui Davis e nud, ce mai contează o imagine de genul celei de mai sus!</div>
<div dir="auto">Fără doar Èi poate, omul cultivat, modern, exclude din ecuaÈia erotică sufletul, resimÈindu-l ca slăbiciune sau angoasă. Pe cât de sofisticat se crede, pe atât se accentuează discrepanÈa dintre ceea ce Stekel numeÈte ”artiÈti ai iubirii” Èi ”impotenÈi” (de orice natură). Oprimarea sexualităÈii duce implicit la agravarea pauperităÈii spirituale, emoÈionale Èi sufleteÈti. O oră de desen/muzică odată la două săptămâni e absolut nimic, dar poate avea efecte distructive în formarea unui tânăr. <strong><a href="https://bel-esprit.ro/abecedar-estetic/" target="_blank" rel="noopener">SimÈul estetic</a></strong> lipseÈte astăzi majorităÈii.</div>
<div dir="auto">Èi de abia am început să citesc <strong>”Psihologia eroticii masculine”</strong>, cred că incipitul m-a provocat: ”<strong><em>Incapacitatea de a iubi a bărbatului creÈte înspăimântător de mult. ImpotenÈa a devenit pur Èi simplu boala CULTURALĂ a vremurilor noastre.</em></strong>” Asta spunea <strong>W. Stekel</strong>, în zorii secolului trecut. Avea gura aurită.</div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto"></div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;oncu&#114;&#115;&#064;&#121;a&#104;&#111;&#111;&#046;&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>