<p dir="ltr" style="text-align: center;" data-placeholder="Traducere"><em><strong>Ştim prea mult şi suntem convinşi de prea puţin.</strong></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">American prin naÈtere Èi britanic prin opÈiune, <strong>Thomas Stearns Eliot</strong> &#8211; fascinantă personalitate a vieÈii literare moderne &#8211; s-a născut în St. Louis, Missouri, pe 26 septembrie 1888, unde Èi-a trăit copilăria Èi adolescenÈa. Copil răsfăÈat într-o familie mare, el deprinde interesul pentru poezie de la mama sa, profesoară Èi poetă. Tatăl său, om de afaceri, a condus familia cu o conÈtiinÈă puternică a valorilor umane, din care nu lipseau educaÈia, arta Èi credinÈa, astfel încât acestea au pus bazele unui respect enorm pentru învăÈătură Èi evoluÈie spirituală.</span></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">Laureat al <strong>Premiului Nobel pentru Literatură în 1948 </strong>(”</span><span class="Y2IQFc" lang="ro">p<em>entru contribuÈia sa remarcabilă, de pionierat, la poezia actuală</em>”)</span><span class="Y2IQFc" lang="ro">, Eliot </span><span class="Y2IQFc" lang="ro">a urmat cursurile UniversităÈii Harvard, a studiat la Sorbona, apoi s-a întors la Harvard pentru a urma un doctorat în filozofie. Un an petrecut la Paris îl transfigurează artistic Èi îl inspiră, iar acolo scrie <strong><i>Cântecul lui Alfred Prufrock</i></strong>, poemul care îi aduce consacrarea. Publicat la iniÈiativa poetului <strong>Ezra Pound</strong>, este poemul cel mai adesea amintit când vine vorba despre lirica lui Eliot Èi a fost scris la 22 de ani. Versurile transmit puternica influenÈă a lecturilor lui Eliot, între care opera <a href="https://bel-esprit.ro/decalogul-lui-dante-calea-spre-paradis/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Dante Alighieri</strong></a> ocupă un loc esenÈial.</span></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">După absolvire, s-a mutat înapoi în Europa Èi s-a stabilit în Anglia în 1914. În anul următor, s-a căsătorit cu <strong>Vivienne Haigh-Wood</strong> (despre iubirile lui Eliot într-un alt articol) Èi a început să lucreze la Londra, mai întâi ca profesor, iar mai târziu pentru <strong>Lloyd’s Bank</strong>. La Londra, Eliot a intrat sub influenÈa contemporanului său <strong>Ezra Pound</strong>, care i-a recunoscut imediat geniul poetic Èi a contribuit la publicarea lucrării sale într-o serie de reviste, în special „The Love Song of J. Alfred Prufrock, ” care a apărut în revista <em><strong>Poetry</strong></em> în 1915. </span></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">Prima carte de poezii a lui Eliot, <strong>Prufrock and Other Observations</strong>, a fost publicată la Londra în 1917 Èi l-a consacrat imediat ca un poet de frunte al avangardei. Odată cu publicarea <strong>The Waste Land</strong> (Boni &; Liveright) în 1922, considerată acum de mulÈi drept cea mai influentă operă poetică a secolului al XX-lea, reputaÈia lui Eliot a început să crească până la proporÈii aproape mitice. În acelaÈi ani, <strong>James Joyce</strong> publica <strong>”Ulise”, </strong>iar cele două opere vor pune temeliile literaturii moderne, observaÈie cu care majoritatea criticilor a fost în deplin acord.</span></p>
<p dir="ltr" data-placeholder="Traducere">Între anii 1925-1930, tonul poeziilor lui Eliot cunoaÈte o nouă turnură, odată cu înrolarea lui în biserica anglicană Èi obÈinerea cetăÈeniei engleze. Perioada aceasta se remarcă prin substanÈa religioasă a scrierilor (<strong>Ash Wednesday</strong>, de exemplu, mărturiseÈte, pe un ton liturgic explicit, călătoria sa spre credinÈă), dar Èi printr-o trecere la o <strong>narativitate poetică</strong> pe care lirica universală n-o mai cunoscuse până atunci.</p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">O altă capodoperă a sa este <strong>”Four Quartets”</strong>, care a avut parte, ca mai toate apariÈiile lui Eliot, Èi de reacÈii controversate din partea criticilor.</span><span class="Y2IQFc" lang="ro"> Opera cuprinde patru meditaÈii a căror temă comună este <strong>relaÈia omului cu timpul, universul Èi divinul</strong>. Din punctul de vedere al viziunii artistice, Eliot îmbină anglo-catolicismul său cu lucrări mistice, filosofice Èi poetice din tradiÈiile religioase Èi culturale atât din Orient, cât Èi din Vest, cu referiri la <strong>Bhagavad-Gita</strong> Èi <strong>presocratici</strong>, precum Èi la <strong>Sf. Ioan</strong> Èi <strong>Sf. Iulian</strong> din Norwich. </span></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">DeÈi mulÈi critici consideră cele ”Patru cvartete” drept ultima lucrare importantă a lui Eliot, unii dintre criticii contemporani ai lui Eliot au fost nemulÈumiÈi de religiozitatea „explicită” a poemelor, dar Èi de întoarcerea lui spre filosofie, care ”punea în umbră” esenÈa Èi structura liricii clasice, aÈa cum o înÈelegeau ei. </span></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro"><strong>George Orwell</strong> credea că acesta nu era un subiect demn de scris Èi un eÈec în comparaÈie cu munca sa anterioară, dar criticii de mai târziu au susÈinut, în schimb, că temele religioase au făcut poezia mai puternică. În general, recenziile poeziei din Marea Britanie au fost favorabile, în timp ce recenziile din Statele Unite au fost împărÈite între cei cărora le-a plăcut stilul dematuritate al lui Eliot Èi alÈii care au simÈit că a abandonat aspectele lirice ale poeziei sale anterioare în favoarea speculaÈiei filosofice.</span></p>
<p dir="ltr" style="text-align: center;" data-placeholder="Traducere"><em><strong>Singura înţelepciune pe care putem spera să o obţinem este înţelepciunea umilinţei. Umilinţa este eternă.</strong></em></p>
<div id="attachment_45241" style="width: 376px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/T.S.Eliot_.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-45241" class="size-full wp-image-45241" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/T.S.Eliot_.jpg" alt="" width="366" height="488" /></a><p id="caption-attachment-45241" class="wp-caption-text">T.S.Eliot fotografiat de Alfred Eisenstaedt</p></div>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">El a fost cea mai dominantă figură în poezie Èi critica literară în lumea vorbitoare de limbă engleză în secolul trecut, iar faima sa postumă a rămas, de atunci, intactă. Ca poet, Eliot Èi-a exprimat prin lirica sa afinitatea pentru poeÈii metafizici englezi ai secolului al XVII-lea (în special, <strong>John Donne</strong>) Èi poeÈii simboliÈti francezi din secolul al XIX-lea (inclusiv <strong>Charles Baudelaire</strong> Èi <strong>Jules Laforgue</strong>) în ceea ce priveÈte inovaÈiile radicale pe care le-a adus tehnica sa poetică. Aceste afinităÈi spirituale Èi literare au grăbit distanÈarea lui Eliot de reminiscenÈele <a href="https://bel-esprit.ro/poezia-inimii-se-afla-acolo-unde-inima-poeziei-bate/" target="_blank" rel="noopener">romantismului</a> târziu manifestat inclusiv la începutul secolului al XX-lea Èi au deschis drumul poeziei moderne, pe care a reprezentat-o de-a lungul unui secol. </span></p>
<p dir="ltr" style="text-align: center;" data-placeholder="Traducere"><em><strong>Poezia nu înseamnă a te lăsa pradă emoţiei, ci a scăpa de emoţie; ea nu este expresia personalităţii, ci o evadare din personalitate. Dar, desigur, numai cei care au personalitate şi emoţii ştiu ce înseamnă să scapi de aceste lucruri.</strong></em></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">Poeziile sale, în multe privinÈe, au articulat deziluzia unei generaÈii mai tinere de după Primul Război Mondial faÈă de valorile Èi convenÈiile – atât literare, cât Èi sociale – ale epocii victoriene. </span></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">„<em>Nimeni nu poate merge foarte departe în a trăi cu discernământ plăcerea poeziei”, </em>a remarcat Eliot<em>, „dacă este incapabil să se bucure de orice altă poezie decât cea a timpului Èi a locului său. De fapt, este o funcÈie a educaÈiei de a ne ajuta să scăpăm – nu de timpul nostru, pentru că suntem legaÈi inevitabil de el – ci de limitările intelectuale Èi emoÈionale ale timpului nostru.</em>”</span></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">Eliot a fost Èi un dramaturg important, ale cărui piese în versuri includ comedia <strong>The Cocktail Party </strong>Èi <strong>The Family Reunion</strong>, dramă scrisă parÈial în versuri albe Èi influenÈată de tragedia greacă. ”<strong>Murder in the Cathedral” </strong>a fost jucată în Londra de mai mult de 800 de ori între 1935-1938, devenind o piesă clasică în repertoriul teatrelor britanice.</span></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere">Numele lui se leagă Èi de editura <strong>Faber &; Faber</strong>, pe care a condus-o în calitate de director Èi în care, pe lângă articolele Èi scrisorile pe care le redacta în calitate de editor, a publicat mulÈi dintre scriitorii care mai apoi au cunoscut o faimă internaÈională.</p>
<p dir="ltr" style="text-align: center;" data-placeholder="Traducere"><em><strong>Poezia adevărată poate comunica înainte de a fi înţeleasă.</strong></em></p>
<p dir="ltr" data-placeholder="Traducere">Eliot Èi-a petrecut cea mai mare parte a vieÈii în Anglia, la Londra: <span class="Y2IQFc" lang="ro">&#8222;<em>Iată-mă, îmi câÈtig existenÈa, mă bucur de prietenii mei de aici. Nu vreau să simt că sunt un intrus. AÈ putea la fel de bine Èi aici să-mi asum întreaga responsabilitate.</em>&#8221; În 1949, regele George al VI-lea i-a conferit poetului <strong>Ordinul de Merit &#8211; </strong>unul dintre cele mai înalte premii ale Marii Britanii &#8211; pentru întrega sa activitate.</span></p>
<h4 dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><strong>Mari prieteni</strong></h4>
<p><strong>Ezra Pound</strong>: A fost un poet american Èi unul dintre cei mai apropiaÈi prieteni Èi colaboratori ai lui T.S. Eliot. Pound a avut o influenÈă semnificativă asupra lui Eliot Èi a fost unul dintre primii critici Èi promotori ai poeziei lui.</p>
<p><strong>Virginia Woolf</strong>: Eliot Èi Woolf au fost contemporani Èi au fost amândoi figuri centrale în miÈcarea modernistă din literatură. Chiar dacă nu au fost prieteni apropiaÈi, au avut interacÈiuni Èi au fost conÈtienÈi unul de celălalt.</p>
<p><strong>James Joyce</strong>: A fost un alt important scriitor modernist Èi un contemporan al lui Eliot. Cei doi se cunoÈteau Èi apreciau lucrările unul celuilalt, dar nu au avut o relaÈie de prietenie strânsă.</p>
<p><strong>Bertrand Russell</strong>: A fost un filozof, matematician Èi logician britanic. Russell Èi Eliot au avut unele interacÈiuni, mai ales în cadrul cercului intelectual din acea vreme, dar nu au fost prieteni apropiaÈi.</p>
<p><strong>Jean Cocteau</strong>: A fost un poet, dramaturg, artist Èi regizor francez, cunoscut pentru contribuÈiile sale în lumea artistică. Cocteau a fost unul dintre cei cu care Eliot a avut o relaÈie de prietenie mai strânsă.</p>
<p><strong>Wyndham Lewis</strong>: A fost un pictor, scriitor Èi critic englez, care a fost asociat cu miÈcarea modernistă. Eliot Èi Lewis au avut o relaÈie de prietenie, iar Lewis a fost printre primii critici care au recunoscut geniul lui Eliot.</p>
<h4><strong>Mari iubiri</strong></h4>
<p>Una dintre cele mai cunoscute relaÈii amoroase ale lui T.S. Eliot a fost cu <strong>Emily Hale</strong>, o profesoară americană. Ei s-au cunoscut în 1912 Èi au dezvoltat o legătură strânsă, bazată pe corespondenÈă intensă, dar nu au fost niciodată căsătoriÈi. CorespondenÈa lor, care a durat până în anii &#8217;50, a fost donată Bibliotecii Princeton Èi a rămas închisă timp de 50 de ani din respect pentru dorinÈa lui Eliot de confidenÈialitate.</p>
<p><b>Mai târziu, </b>Eliot s-a căsătorit cu Vivienne Haigh-Wood în 1915. RelaÈia lor a fost una complexă Èi tumultuoasă. Vivienne a avut probleme de sănătate mintală Èi fizică, ceea ce a pus o presiune semnificativă asupra căsniciei lor. Această relaÈie dificilă a avut un impact semnificativ asupra vieÈii Èi operei lui Eliot. După moartea Viviennei în 1947, Eliot s-a căsătorit în 1957 cu <strong>Esme Valerie Fletcher</strong> (cunoscută drept Valerie Eliot după căsătorie). Valerie a fost secretara lui Eliot Èi i-a fost alături în ultimii ani ai vieÈii sale. Căsătoria lor a fost considerată de mulÈi ca fiind una fericită.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p dir="ltr" style="text-align: center;" data-placeholder="Traducere"><em><strong>Poeţii imaturi imită; cei maturi fură; poeţii răi strică ceea ce au luat, </strong></em></p>
<p dir="ltr" style="text-align: center;" data-placeholder="Traducere"><em><strong>iar poeţii buni îl transformă în ceva mai bun sau cel puţin în ceva diferit.</strong></em></p>
<div id="attachment_45242" style="width: 310px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/d6080ddb58b906c88efd275b077f8fe8.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-45242" class="wp-image-45242 size-full" title="T.S.Eliot (Photograph: Al Gretz/Getty, Sursă: pinterest.com)" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/d6080ddb58b906c88efd275b077f8fe8.jpg" alt="" width="300" height="446" /></a><p id="caption-attachment-45242" class="wp-caption-text">T.S.Eliot (Photograph: Al Gretz/Getty, Sursă: pinterest.com)</p></div>
<p dir="ltr" data-placeholder="Traducere">În 4 ianuarie 1965, Eliot se stingea la Londra, de emfizem pulmonar. Avea 76 de ani Èi fuma excesiv.</p>
<p class="h" style="text-align: center;"><strong>Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong><i>S&#8217; io credessi che mia risposta fosse<br />
a persona che mai tornasse al mondo,<br />
questa fiamma staria senza più scosse.<br />
Ma per ciò che giammai di questo fondo<br />
non tornò vivo alcun, s&#8217; i&#8217; odo il vero,<br />
senza tema d&#8217; infamia ti rispondo.</i></strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Să mergem deci, tu şi cu mine,</strong><br />
<strong>Când seara s-a întins pe cer în fine</strong><br />
<strong>Asemenea unui bolnav cloroformizat pe masă;</strong><br />
<strong>Să mergem, prin anume străzi pe jumătate moarte</strong><br />
<strong>Şi prin alei bolborositoare</strong><br />
<strong>De nopţile fără somn în hoteluri ieftine de-o noapte</strong><br />
<strong>Şi birturi cu rumeguş şi cu găoci de stridii:</strong><br />
<strong>Străzi care se urmează una-ntr-alta ca o ceartă rea, sâcâitoare</strong><br />
<strong>Şi cu subînţelesuri ce sunt nişte insidii</strong><br />
<strong>Care te-mping spre o aceeaşi mare întrebare&#8230;</strong><br />
<strong>O, să nu-ntrebi &#8222;Şi ce mai e şi asta?&#8221;,</strong><br />
<strong>Să mergem să ne facem vizita.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Prin cameră femeile se învârtesc de colo până colo</strong><br />
<strong>Pălăvrăgind despre Michelangelo.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Ceaţa gălbuie care-şi freacă spinarea de ferestre,</strong><br />
<strong>Fumul gălbui care îşi freacă nasul de ferestre,</strong><br />
<strong>S-a lins pe bot prin ungherele înserării,</strong><br />
<strong>A mai întârziat prin bălţile care s-au strâns în rigolele murdare,</strong><br />
<strong>Lăsând să-i ningă lent funinginea din coşuri pe spinare,</strong><br />
<strong>Şi s-a prelins pe sub balcoane, apoi deodată a zvâcnit,</strong><br />
<strong>Şi apoi, văzând că-i doar o seară blândă de octombrie,</strong><br />
<strong>S-a încolăcit în jurul casei şi a adormit.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Şi într-adevăr, are să mai fie vreme</strong><br />
<strong>Şi pentru fumul gălbui şerpuind de-a lungul străzilor umezi</strong><br />
<strong>Frecându-şi iar spinarea de fereşti;</strong><br />
<strong>Mai este vreme, are să mai fie vreme</strong><br />
<strong>Să-ţi compui faţa să faci faţă feţelor pe care le întâlneşti;</strong><br />
<strong>Mai este vreme să ucizi şi să creezi,</strong><br />
<strong>Vreme pentru lucrările şi zilele acestor mâini</strong><br />
<strong>Care-ţi ridică şi-ţi aruncă în farfurie vreo întrebare;</strong><br />
<strong>E vreme pentru tine şi vreme pentru mine,</strong><br />
<strong>Şi vreme pentru-o sută de indecizii,</strong><br />
<strong>Şi vreme pentru o sută de viziuni şi revizii,</strong><br />
<strong>Până să ne luăm ceaiul cu pâinea prăjită bine.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Prin cameră femeile se învârtesc de colo până colo</strong><br />
<strong>Pălăvrăgind despre Michelangelo.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Şi într-adevăr are să mai fie vreme</strong><br />
<strong>Să mă întreb &#8222;Am să-ndrăznesc?&#8221; şi &#8222;Am să am curaj?&#8221;,</strong><br />
<strong>Şi vreme să mă întorc şi să cobor pe scară,</strong><br />
<strong>Cu un loc chel în creştet, mai ascuns de franj —</strong><br />
<strong>(Şi se va spune: &#8222;Uite cum începe să chelească!&#8221;)</strong><br />
<strong>Jiletca mea, gulerul urcându-mi sus pe gât, după moda bărbătească,</strong><br />
<strong>Cravata înfoiată şi modestă, pusă-n valoare de un ac simplu, mare —</strong><br />
<strong>(Şi se va spune: &#8222;Uite, ce braţe şi picioare, ca nişte scobitoare!&#8221;)</strong><br />
<strong>Am să-ndrăznesc</strong><br />
<strong>Să tulbur un întreg univers?</strong><br />
<strong>Şi-ntr-un minut e vreme întreagă</strong><br />
<strong>Pentru decizii şi revizii pe care-o altă clipă le reneagă.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Căci eu le-am cunoscut toate acestea, le-am trăit pe toate —</strong><br />
<strong>Ştiu serile, şi dimineţile, şi după-amiezile incerte,</strong><br />
<strong>Mi-am drămuit viaţa cu linguriţa de cafea;</strong><br />
<strong>Le ştiu, glasurile care se sting şi mor inerte</strong><br />
<strong>Prin muzica abia răzbătând din odăi depărtate.</strong><br />
<strong>Şi ce pretenţie aş mai putea avea?</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Şi-am întâlnit şi ochii, îi ştiu de fiecare dată —</strong><br />
<strong>Ochii fixându-se într-o frază bine formulată,</strong><br />
<strong>Şi când şi eu sunt pus în formulă, prins cu un ac,</strong><br />
<strong>Când sunt înfipt cu acul şi mă zbat pe perete,</strong><br />
<strong>Acum cum aş mai putea începe</strong><br />
<strong>Să-mi scuip mucurile moarte ale zilelor stinse?</strong><br />
<strong>Şi ce pretenţie aş mai putea avea?</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Şi-am cunoscut şi îmbrăţişările, le ştiu —</strong><br />
<strong>Braţele prinse în brăţări, albe şi dezgolite</strong><br />
<strong>(Însă în bătaia lămpii suflate cu puf castaniu!)</strong><br />
<strong>Şi să mai fie din rochii ridicându-se câte un parfum</strong><br />
<strong>Care mă face iar să divaghez acum?</strong><br />
<strong>Braţele lăsate pe-o tăblie, sau în şal înfofolite.</strong><br />
<strong>Şi ce pretenţie aş mai putea avea?</strong><br />
<strong>Şi cum ar trebui să încep?</strong><br />
<strong>&#8230;.</strong><br />
<strong>Să spun, m-am plimbat în amurg pe străzi înguste</strong><br />
<strong>Şi-am urmărit fumul urcându-se din pipele unor bărbaţi</strong><br />
<strong>Doar în cămaşă, opriţi la ferestre, însinguraţi?&#8230;</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Eu ar fi trebuit să fiu o pereche de căngi hirsute</strong><br />
<strong>Grăbindu-mă pe fundul mărilor tăcute.</strong><br />
<strong>&#8230;.</strong><br />
<strong>Şi după-amiaza, seara, doarme atât de liniştită!</strong><br />
<strong>Alene mângâiată de o mână obosită,</strong><br />
<strong>Şi adormită&#8230; languroasă&#8230; sau se dă îmbolnăvită,</strong><br />
<strong>Sau răsturnată pe podea, aici alăturea de tine şi de mine.</strong><br />
<strong>Şi-ar trebui, când mi-am băut ceaiul cu prăjiturele fine,</strong><br />
<strong>Să am puterea să împing lucrurile până la încheierea lor firească?</strong><br />
<strong>Dar chiar dacă am plâns şi am ţinut postul, am plâns şi m-am rugat,</strong><br />
<strong>Chiar dacă mi-am văzut capul (care începe să chelească) adus pe-un taler şi purtat,</strong><br />
<strong>Eu nu sunt un profet — şi nici nu e vreun lucru mai de seamă;</strong><br />
<strong>Eu mi-am văzut clipa de măreţie pâlpâind,</strong><br />
<strong>Valetul etern m-a aşteptat cu pardesiu-n mână să-l îmbrac, pufnind,</strong><br />
<strong>Şi-ntr-un cuvânt, şi mie mi s-a făcut teamă.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Şi dacă s-ar mai spune c-a făcut osteneala,</strong><br />
<strong>După ce s-a servit ceaiul, în ceşti de porţelan,</strong><br />
<strong>Şi după vreo conversaţie, despre mine, despre tine, puţin mai personală,</strong><br />
<strong>S-ar mai spune c-a făcut osteneala,</strong><br />
<strong>Să-nchizi totul într-un surâs deodată,</strong><br />
<strong>Să strângi tot universul într-un gogoloş, în mână,</strong><br />
<strong>Şi să-l rostogoleşti spre aceeaşi întrebare colosală,</strong><br />
<strong>Să spui: &#8222;Sunt Lazăr, iată, vin dintre morţi,</strong><br />
<strong>Şi m-am întors să vă spun totul, tot am să vă spun&#8221; —</strong><br />
<strong>Dacă, potrivindu-i o pernă la-ndemână,</strong><br />
<strong>I-ai spune ei: &#8222;Dar nu asta am vrut să spun.</strong><br />
<strong>Nu era deloc asta.&#8221;</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Şi-ar fi făcut, adică, osteneala, să te asculte,</strong><br />
<strong>Ar însemna atunci c-a făcut osteneala,</strong><br />
<strong>După amurgurile prin portaluri, şi pe străzile stropite,</strong><br />
<strong>După romanele, şi ceştile de ceai, şi rochiile care atârnă pe podea —</strong><br />
<strong>Şi după astea, şi încă altele, mai multe? —</strong><br />
<strong>Şi nu mai poţi să spui exact ce-ai vrut să spui!</strong><br />
<strong>Dar ca o lanternă magică iscând reţeaua nervilor pe un perete:</strong><br />
<strong>Ar mai fi însemnat c-a făcut osteneala</strong><br />
<strong>Dacă atunci când aşezi o pernă sau dai la o parte un şal,</strong><br />
<strong>Şi, întorcându-te către fereastră, deodată spui:</strong><br />
<strong>&#8222;Dar nu-i asta deloc, nu aşa,</strong><br />
<strong>Nu asta am vrut să spun&#8221;.</strong><br />
<strong>&#8230;..</strong><br />
<strong>Nu! eu nu sunt Prinţul Hamlet, nici n-am vrut să fiu;</strong><br />
<strong>Sunt doar un gentilom din suită, pot să fiu</strong><br />
<strong>Bun să-i sporesc suita, sau la începutul vreunei scene,</strong><br />
<strong>Să-i dau sfaturi prinţului; unealtă bună, neîndoios,</strong><br />
<strong>Un om atent, şi gata să se dovedească de folos,</strong><br />
<strong>Cu simţ politic, precaut şi meticulos;</strong><br />
<strong>Şi mânuind vorbe alese, doar puţin cam opac;</strong><br />
<strong>Parcă alunecând către ridicul chiar, din vreme în vreme —</strong><br />
<strong>Cam cum ar fi — Nebunul.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Îmbătrânesc&#8230; îmbătrânesc&#8230;</strong><br />
<strong>Am să port pantalonul suflecat, tineresc.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Să-mi fac cărare la spate? Să îndrăznesc să mănânc piersici crude?</strong><br />
<strong>Am să port pantaloni sport, să mă plimb pe plajă, printre pietre ude.</strong><br />
<strong>Şi-am ascultat sirenele cântându-şi, una alteia.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Mie nu cred că-mi vor cânta.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Şi le-am văzut purtate înspre larg de valuri</strong><br />
<strong>Şi netezind părul cărunt al valurilor spulberate</strong><br />
<strong>Când vântu-mpinge valurile albe şi întunecate.</strong></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><strong>Şi-am adăstat în iatacurile mării adânci</strong><br />
<strong>Lângă sirenele cu creştetul de ierburile mării încununat</strong><br />
<strong>Până când glasurile omeneşti ne-au trezit — şi atunci ne-am înecat.</strong></p>
<p style="text-align: center;">(Traducere: <a href="https://bel-esprit.ro/radu-vancu-despre-mircea-ivanescu-avea-cei-mai-tristi-ochi-pe-care-i-am-vazut-eu-vreodata/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Mircea Ivănescu</strong></a>)</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="_ZgsnoxF-7c" title="";The Hollow Men"; by T.S. Eliot |read by Jeremy Irons|"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=_ZgsnoxF-7c"><img src="https://i.ytimg.com/vi/_ZgsnoxF-7c/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="";The Hollow Men"; by T.S. Eliot |read by Jeremy Irons|"></a></amp-youtube></p>
<p><a href="https://jeremyirons.net/2017/01/20/jeremy-irons-reads-ts-eliot/" target="_blank" rel="noopener">AICI.</a>Lectura poemelor lui Eliot la @BBC Radio 4, în interpretarea actorului <strong>Jeremy Irons</strong>.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;co&#110;&#099;&#117;r&#115;&#064;&#121;a&#104;&#111;&#111;.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>