<h2>Ce este <a href="https://www.youtube.com/watch?v=DiMrI1s-Bjc&;t=84s" target="_blank" rel="noopener">stresul</a>?</h2>
<p>Stresul este un fenomen natural, dar uneori s-ar putea să simÈim că devine prea insistent, ca un companion nepoftit. Ne urmăreÈte în fiecare zi, practic, sau ne aÈteaptă cu răbdare la birou, acasă sau chiar Èi în parc, când ar trebui să ne relaxăm.</p>
<p>Acest companion nu are cele mai bune intenÈii! De cele mai multe ori, el se manifestă prin diverse efecte asupra sănătăÈii noastre mentale Èi fizice. De la o stare constantă de neliniÈte până la oboseală extremă, stresul se poate considera un „invitat” nedorit. Iar dacă nu ne ocupăm de el, ne poate afecta relaÈiile, performanÈa la muncă Èi, puÈin adesea, chiar Èi inocenÈa noastră.</p>
<p>Păi, dacă stresul este companionul nostru, ar trebui să învăÈăm să ne înÈelegem „prietenul”.</p>
<h3 data-start="302" data-end="393"><strong data-start="306" data-end="393">Arta de a nu fugi de stres. Despre eustres, distres Èi echilibrul fragil dintre ele</strong></h3>
<p data-start="395" data-end="685">Timpul nostru nu este lipsit de stres. Dimpotrivă. Este saturat. Dar nu stresul, în sine, este duÈmanul nostru. Ci confuzia profundă dintre formele lui: ceea ce ne stimulează Èi ceea ce ne dizolvă. Între eustres Èi distres se joacă una dintre cele mai subtile partide ale sănătăÈii psihice.</p>
<p data-start="687" data-end="1090">Am învăÈat să folosim cuvântul <em data-start="718" data-end="725">stres</em> ca pe o etichetă universală, un verdict al suprasolicitării. Însă Hans Selye, endocrinologul care a introdus conceptul în psihologia modernă, a fost foarte clar: <strong data-start="888" data-end="932">stresul nu este, prin natura sa, negativ</strong>. Stresul este orice reacÈie a organismului la o solicitare. Poate fi distructiv (<em data-start="1014" data-end="1023">distres</em>), dar poate fi Èi stimulativ, motivant, chiar creativ – <em data-start="1080" data-end="1089">eustres</em>.</p>
<h3 data-start="1097" data-end="1146"> Eustresul – tensiunea care ne construieÈte</h3>
<p data-start="1148" data-end="1473">Eustresul este <strong data-start="1163" data-end="1178">stresul bun</strong>: acea doză de presiune care ne mobilizează, ne face să fim mai concentraÈi, mai creativi, mai conectaÈi la ceea ce facem. Este adrenalina dinaintea unei prezentări. Este nerăbdarea entuziastă cu care pregăteÈti un proiect în care crezi. Este acel tip de „stres” care aduce energie, nu epuizare.</p>
<p style="text-align: center;" data-start="1475" data-end="1528"><strong>Psihologic vorbind, eustresul se produce atunci când:</strong></p>
<p style="text-align: center;" data-start="1530" data-end="1719"><strong>– simÈim că avem control parÈial asupra situaÈiei</strong><br data-start="1583" data-end="1586" /><strong>– percepem solicitarea ca fiind provocatoare, nu ameninÈătoare</strong><br data-start="1652" data-end="1655" /><strong>– avem o resursă emoÈională activă: sprijin, sens, motivaÈie</strong></p>
<p data-start="1721" data-end="2020">În terapie cognitiv-comportamentală, acest tip de stres este cultivat prin restructurare cognitivă: cum interpretezi o situaÈie determină tipul de stres pe care îl vei simÈi. Nu degeaba <strong>Victor Frankl</strong> scria: <em data-start="1928" data-end="2020">„Între stimul Èi răspuns există un spaÈiu. În acel spaÈiu stă puterea noastră de a alege.”</em></p>
<h3 data-start="2027" data-end="2067">Distresul – tensiunea care macină</h3>
<p data-start="2069" data-end="2286">Distresul este stresul cronic, negativ, acela care îÈi goleÈte corpul de energie Èi îÈi suprimă bucuria. Este stresul din relaÈiile toxice, din munca fără sens, din aÈteptările imposibile. Distresul apare atunci când:</p>
<p data-start="2288" data-end="2467">– <strong data-start="2290" data-end="2311">nu mai ai control</strong> asupra ceea ce Èi se întâmplă<br data-start="2341" data-end="2344" />– resursele tale de adaptare sunt <strong data-start="2378" data-end="2408">mai mici decât solicitarea</strong><br data-start="2408" data-end="2411" />– <strong data-start="2413" data-end="2441">nu mai există un „de ce”</strong> care să justifice efortul</p>
<p data-start="2469" data-end="2812">Din punct de vedere fiziologic, distresul menÈine organismul într-o stare de alertă permanentă (hiperactivarea axei HPA), care duce la epuizare, tulburări de somn, anxietate Èi chiar depresie. Din punct de vedere psihanalitic, distresul e asociat cu o <strong data-start="2721" data-end="2762">pierdere simbolică a graniÈelor eului</strong>: totul devine prea mult, prea aproape, prea greu.</p>
<h3 data-start="2819" data-end="2847"><strong>Cum facem diferenÈa?</strong></h3>
<p data-start="2849" data-end="3066">DiferenÈa dintre eustres Èi distres nu e întotdeauna evidentă. Cheia e <strong data-start="2920" data-end="2930">durata</strong>, <strong data-start="2932" data-end="2948">intensitatea</strong> Èi <strong data-start="2952" data-end="2978">efectul asupra sinelui</strong>. Eustresul te lasă obosit, dar împlinit. Distresul te lasă secat, vinovat, dezorientat.</p>
<p data-start="3068" data-end="3165">Un test simplu: <em data-start="3084" data-end="3165">Când te trezeÈti dimineaÈa, ce simÈi? O agitaÈie curioasă sau o greutate surdă?</em></p>
<h3 data-start="3172" data-end="3226"><strong>Cum cultivăm eustresul Èi dezamorsăm distresul?</strong></h3>
<p style="text-align: center;" data-start="3228" data-end="3362"><strong> 1. Reîncadrarea cognitivă (reframing)</strong><br data-start="3272" data-end="3275" /><strong>Vezi provocarea ca pe o oportunitate de învăÈare, nu ca pe o ameninÈare a valorii tale.</strong></p>
<p style="text-align: center;" data-start="3364" data-end="3533"><strong> 2. Redefinirea controlului</strong><br data-start="3397" data-end="3400" /><strong>Nu totul poate fi controlat. Dar poÈi controla modul în care răspunzi. Alegerea este una dintre cele mai subestimate forme de putere.</strong></p>
<p style="text-align: center;" data-start="3535" data-end="3728"><strong> 3. Ritmul firesc</strong><br data-start="3558" data-end="3561" /><strong>Stresul devine distres când nu ne mai permitem pauze. Creierul are nevoie de alternanÈă: tensiune–detensionare. Eustresul iubeÈte pauza. Distresul o dispreÈuieÈte.</strong></p>
<p style="text-align: center;" data-start="3730" data-end="3974"><strong> 4. Regăsirea sensului</strong><br data-start="3758" data-end="3761" /><strong>Când sensul dispare, orice devine apăsător. Un profesor obosit care simte că schimbă viaÈa unui copil va resimÈi efortul ca eustres. Un angajat performant într-un mediu absurd va ceda, oricât de „rezilient” ar fi.</strong></p>
<p style="text-align: center;" data-start="3976" data-end="4178"><strong> 5. RelaÈiile ca ancore</strong><br data-start="4005" data-end="4008" /><strong>Distresul se cronicizează în izolare. Eustresul prinde rădăcini în comunităÈi de sprijin. Uneori, o conversaÈie onestă e mai terapeutică decât un curs de <em>time management.</em></strong></p>
<h3 data-start="3976" data-end="4178"><strong>Teorii Èi teoreticieni</strong></h3>
<p data-start="176" data-end="548"><strong data-start="176" data-end="197">Christina Maslach</strong> este una dintre cele mai influente cercetătoare în domeniul <strong data-start="258" data-end="286">burnout-ului profesional</strong>. Ea a dezvoltat împreună cu Susan E. Jackson celebrul <strong data-start="341" data-end="376">Maslach Burnout Inventory (MBI)</strong> – cel mai utilizat instrument de evaluare a burnout-ului în psihologia organizaÈională. Conceptele-cheie promovate de Maslach includ cele trei dimensiuni ale burnout-ului:</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<ol data-start="550" data-end="677">
<li data-start="550" data-end="579">
<p style="text-align: left;" data-start="553" data-end="579"><strong data-start="553" data-end="577">Epuizarea emoÈională</strong></p>
</li>
<li style="text-align: left;" data-start="580" data-end="640">
<p data-start="583" data-end="640"><strong data-start="583" data-end="638">Depersonalizarea (cinismul faÈă de muncă Èi oameni)</strong></p>
</li>
<li data-start="641" data-end="677">
<p style="text-align: left;" data-start="644" data-end="677"><strong data-start="644" data-end="677">Scăderea realizării personale</strong></p>
</li>
</ol>
<p data-start="679" data-end="882">Maslach subliniază că <strong data-start="701" data-end="769">burnout-ul nu este o problemă individuală, ci un eÈec structural</strong> – adică rezultatul dezechilibrului dintre persoană Èi mediul său de lucru, Èi nu doar al &#8222;lipsei de rezilienÈă&#8221;.</p>
<p data-start="288" data-end="625">Dacă Hans Selye ne-a oferit anatomia stresului, <strong data-start="336" data-end="357">Christina Maslach</strong> ne-a oferit psihologia lui aplicată. Într-o cultură care glorifică adaptabilitatea personală Èi pune responsabilitatea pe individ („trebuie să înveÈi să gestionezi stresul”), Maslach a întors oglinda către sistem: <em data-start="572" data-end="625">Ce se întâmplă atunci când mediul în sine e bolnav?</em></p>
<p data-start="627" data-end="782">Pentru Maslach, <strong data-start="643" data-end="742">burnout-ul nu e o defecÈiune personală, ci o reacÈie legitimă la Èase dezechilibre fundamentale</strong> între individ Èi mediul organizaÈional:</p>
<p style="text-align: center;" data-start="787" data-end="856"><strong data-start="787" data-end="807">Volumul de muncă</strong> – prea mult, prea continuu, fără resurse reale</p>
<p style="text-align: center;" data-start="860" data-end="927"><strong data-start="860" data-end="880">Lipsa de control</strong> – absenÈa autonomiei Èi a puterii de decizie</p>
<p style="text-align: center;" data-start="931" data-end="1019"><strong data-start="931" data-end="958">Recompense insuficiente</strong> – financiare, dar mai ales simbolice (lipsa recunoaÈterii)</p>
<p style="text-align: center;" data-start="1023" data-end="1096"><strong data-start="1023" data-end="1049">Comunitate deteriorată</strong> – conflicte, izolare, lipsa sprijinului real</p>
<p style="text-align: center;" data-start="1100" data-end="1171"><strong data-start="1100" data-end="1114">InjustiÈie</strong> – tratament inegal, favoritisme, lipsă de transparenÈă</p>
<p style="text-align: center;" data-start="1175" data-end="1280"><strong data-start="1175" data-end="1200">Valori contradictorii</strong> – discrepanÈă între ceea ce pretinde organizaÈia Èi ceea ce face în realitate</p>
<p data-start="1282" data-end="1585">Maslach susÈine că burnout-ul apare <strong data-start="1318" data-end="1355">nu atunci când oamenii sunt slabi</strong>, ci <strong data-start="1360" data-end="1452">atunci când investesc prea mult din sine într-un sistem care nu le mai reflectă valorile</strong>. De aceea, soluÈia nu e „să învăÈăm să respirăm mai adânc”, ci <strong data-start="1516" data-end="1584">să refacem contractul psihologic dintre om Èi locul său de muncă</strong>.</p>
<h3 data-start="1592" data-end="1628">Eustresul, în modelul Maslach</h3>
<p data-start="1630" data-end="1850">În viziunea ei, ceea ce noi numim <em data-start="1664" data-end="1673">eustres</em> apare atunci când există <strong data-start="1699" data-end="1735">aliniere între persoană Èi mediu</strong> – când volumul de muncă e provocator, dar sustenabil; când există autonomie, recunoaÈtere Èi o cultură a sensului.</p>
<p data-start="1852" data-end="1892">Prin urmare, întrebarea-cheie nu este:</p>
<blockquote data-start="1893" data-end="1931">
<p data-start="1895" data-end="1931"><em data-start="1895" data-end="1929">„Cum te descurci tu cu stresul?”</em></p>
</blockquote>
<p data-start="1933" data-end="1938">Ci:</p>
<blockquote data-start="1939" data-end="1996">
<p data-start="1941" data-end="1996"><em data-start="1941" data-end="1994">„Ce fel de sistem te face să funcÈionezi în stres?”</em></p>
</blockquote>
<h3 data-start="2003" data-end="2058">În oglindă: Maslach, Frankl Èi umanismul pierdut</h3>
<p data-start="2060" data-end="2258">Dacă Maslach vorbeÈte despre burnout ca simptom al dezechilibrului sistemic, <strong data-start="2137" data-end="2154">Viktor Frankl</strong> vorbeÈte despre el ca simptom al <strong data-start="2188" data-end="2207">vidului de sens</strong>. Împreună, ne oferă o lecÈie dureroasă, dar clară:</p>
<p style="text-align: center;" data-start="2262" data-end="2342"><strong>Omul nu oboseÈte când munceÈte mult,</strong><br data-start="2298" data-end="2301" /><strong>ci când munceÈte mult pentru nimic.</strong></p>
<p style="text-align: center;" data-start="2389" data-end="2530"><strong>Nu toate epuizările sunt la fel. Unele vin din prea mult efort. Altele din lipsa sensului.</strong><br data-start="2479" data-end="2482" /><strong>Unele se tratează cu odihnă. Altele cu adevăr.</strong></p>
<p style="text-align: center;" data-start="2532" data-end="2667"><strong>Poate că nu trebuie să devenim mai rezilienÈi.</strong><br data-start="2578" data-end="2581" /><strong>Poate că trebuie, în sfârÈit, să nu ne mai lăsăm reformaÈi de sisteme deformate.</strong></p>
<h3 data-start="189" data-end="217"><strong data-start="196" data-end="215">English Excerpt: </strong><strong data-start="218" data-end="277">The Anatomy of Stress: Between Drive and Disintegration</strong></h3>
<p data-start="281" data-end="571">We often speak of stress as an enemy — a toxic byproduct of modern life. But not all stress is created equal. Some forms — like <em data-start="409" data-end="419">eustress</em> — sharpen our minds, fuel our creativity, and give us a sense of purpose. Others — <em data-start="503" data-end="513">distress</em> — erode our identity and leave us emotionally bankrupt.</p>
<p data-start="573" data-end="721">Drawing from psychology, psychoanalysis, and Christina Maslach’s framework on burnout, this article explores the fragile boundary between the two.</p>
<p data-start="723" data-end="916">Maslach reminds us: exhaustion is not a personal failure — it is often a structural wound. When effort becomes meaningless, when values are betrayed by systems, even resilience is not enough.</p>
<p data-start="918" data-end="1010">Sometimes healing does not mean slowing down, but <strong data-start="968" data-end="1007">reconnecting to why we ever started</strong>.</p>
<p data-start="1012" data-end="1114">Because stress, at its core, is not just pressure — it’s a question.<br data-start="1080" data-end="1083" />And the answer is always human.</p>
<p data-start="2532" data-end="2667"><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="qVTLWkOlsM"><p><a href="https://bel-esprit.ro/zgomotul-si-furia-societatea-de-azi/">Zgomotul Èi furia, societatea de azi</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; visibility: hidden;" title="&#8220;Zgomotul Èi furia, societatea de azi&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/zgomotul-si-furia-societatea-de-azi/embed/#?secret=6ZyfXObY2T#?secret=qVTLWkOlsM" data-secret="qVTLWkOlsM" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;c&#111;n&#099;&#117;r&#115;&#064;&#121;&#097;&#104;oo.&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Stresul, companionul nostru
