<h4><strong>Sindrom posttraumatic de Sărbători</strong></h4>
<p>Am intrat în Èară cu o viroză întârziată Èi am ieÈit – trei săptămâni mai târziu – cu una proaspătă, neaoÈă, rezistentă la intemperii, răbdătoare în suferinÈi ca Èi-n ierni cumplite, vorba aia, de parcă, ca personaj din vreo distopie, aÈ fi avut nevoie de ele ca de vize, de intrare Èi de ieÈire. <em>AveÈi, vă rog&#8230;? Da, sigur, avem, cum să n-avem&#8230;?</em></p>
<p>Poate ăsta să fi fost motivul pentru care vacanÈa mi s-a părut&#8230; hai să zic interesantă, pe alocuri neîncăpătoare, &#8230;altfel, în orice caz, dar numai odihnitoare sau relaxantă nu.</p>
<p>Întâi a fost o prelungire de burlan, aÈezată – fără aviz Èi consultare firească, neaÈteptat Èi de neînÈeles &#8211; exact sub treapta de intrare în casă, fără cunoÈtinÈă de norme care orientează dimensiuni, proprietăÈi de construcÈie Èi alte fandoseli, de care m-am împiedicat abrupt Èi iremediabil zile în Èir, chiar Èi când a devenit – peste noapte – mai subÈire Èi mai gâtuită, tot m-a deconcertat, mi-a distrus echilibrul Èi ritmul paÈilor cu care intram în casă. Apoi a fost imaginea tristă a grădinii-curÈi pe care o îndrăgesc de când am proiectat-o Èi de care obiÈnuiam să mă bucur de la etaj, rămasă acum cu gazonul putrezit, strepezit Èi ignorat, presat de paÈi Èi de obiecte aÈezate după o logică care-mi scapă, cu un Thuja uscat (a doua oară) de atâtea vizite de pisichet atras de locuitoarele de aceeaÈi spiÈă liber manifeste în teritoriu, care mi-au marcat cu aceeaÈi râvnă Èi lemnul uÈii de la intrare, astfel că simÈeam de fiecare dată când intram în propria casă că, de fapt, intru într-un spaÈiu al lor, nu al meu (îmi plac grozav pisicile, dar eu le ofer cu încăpăÈânare alor mele litiera, iar ele o acceptă).</p>
<p><img class="alignleft size-full wp-image-5240" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/49543275_367578777133842_4657537633285570560_n-e1546956795924.jpg" alt="" width="600" height="800" /></p>
<p>De la etaj, în loc de imaginea liniÈtită a cartierului, am văzut timp trei săptămâni o cuÈcă înaltă de transport cabalin, care – Èi eu iubesc caii – mi-a obnubilat perspectiva, dar Èi buna dispoziÈie, iar despre delicii olfactive, prefer o elipsă. Oricum eram răcită, sigur rătăcirea simÈurilor era de la asta, mi-am zis, hotărâtă să nu-mi stric bucuria.</p>
<p>IndispoziÈia se insinuase însă, Èi a crescut progresiv cu fiecare lovitură de crengi care băteau cu degete răÈchirate în peretele din spatele casei, asta pentru că, între casa mea Èi una alăturată, pe un spaÈiu adus la milimetru cât să nu deranjeze vreo regulă din legislaÈie, a crescut, în devălmăÈie, un oÈetar, la care proprietarii Èin enorm pentru motive numai de ei Ètiute. Eram, totuÈi, acasă, aÈa că am strâns din dinÈi Èi m-am făcut că nu are importanÈă, că e bine că sunt acasă, că&#8230;, că&#8230;, că&#8230;, Èi, chiar dacă nu găseam cuvintele în completarea propoziÈiilor, îmi ziceam că era vorba despre ceva neimportant sau că e sigur de la răceală.</p>
<p>Apoi a fost lupta cu comenzile on line, cu livrarea amânată (cum altfel, doar venea Crăciunul, ce nu înÈeleg?!), cu un număr mai mic de obiecte decât cele dorite (nu mai erau în stoc, venea Crăciunul, cum de nu înÈeleg?!), cu sosirea întârziată, dar neanunÈată decât în secunda actului (cum aÈa?, păi, Èi dacă nu eram acasă? &#8230;bine că a venit totuÈi, m-am încurajat), apoi goana după curieri, hai să vedem la PoÈta Română, să le dăm o Èansă, să vedem când e deschis, aha, bugetarii au zile libere căcălău, hai că poate reuÈim, Slavă Domnului, am reuÈit, dă, Doamne, să Èi ajungă&#8230;!</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>A mai fost Èi lupta cu strada (maÈini multe de tot, mai multe decât atunci când erau deja prea multe), cu trotuarul (nu ai pe unde să mergi aproape deloc, iar eu sunt un mare pedestru, nu daÈi cu pietre, chiar îmi place, aÈa că m-am hotărât să mă bucur cu încăpăÈânare Èi de asta, făcând drumul între casă Èi Amzei Èi înapoi de vreo cinci-Èase ori cu îndârjire. Căutam imaginile cu casele Èi locurile care-mi plăceau (am multe preferate-preferate), dar (o fi fost de la răceală sau de la Crăciun, că m-am ameÈit de tot?) tot ce am găsit a fost imaginea dezolantă a unor case (vechi, superbe cândva), dar părăsite Èi neisprăvite ca zidul din baladă.</p>
<p>Dacă în vară BucureÈtiul mi s-a părut că îÈi poartă metafora unui animal muribund, acum am avut senzaÈia că afiÈează imaginea unui spaÈiu traumatizat după un cataclism. Mi-a venit să plâng, era de la răceală sau de la Crăciun (am acest prost obicei, să mă ia cu tristeÈe Èi cu leÈin de sărbători, să mi se pară că e vorba doar de obsesia cumpărăturilor compulsive sau a festivismului hiperbolic Èi că ele ar însemna asta Èi astălaltă. Mi-a mai venit încă o dată să plâng, măcar în cap, când de Crăciun am rămas fără net timp de vreo Èaisprezece ore (vă daÈi seama că nu avem echipe de intervenÈie în teren, doar e Crăciunul) Èi, ca să fie fain de tot, episodul s-a repetat (acum nu avem echipe disponibile, vă daÈi seama, trebuie să aÈteptaÈi, între zece Èi paisprezece ore&#8230;, sigur, plăcerea mea, mă scuzaÈi că v-am deranjat&#8230;), dar n-am mai plâns, am râs isteric de data asta. (Care-i treaba totuÈi cu „vă daÈi seama” ăsta?! De câte ori mi se solicită, pe cuvânt dacă-mi dau vreodată seama, nu’È’ce mi se întâmplă).</p>
<div id="attachment_5239" style="width: 610px" class="wp-caption alignleft"><img aria-describedby="caption-attachment-5239" class="wp-image-5239 size-full" title="Foto: privat" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/49739126_606571179771538_6475962688320045056_n-e1546956724140.jpg" alt="" width="600" height="800" /><p id="caption-attachment-5239" class="wp-caption-text">Foto: privat</p></div>
<p>M-am clătinat din picioare când mi-am revăzut colegii (dar mi-am revenit scurt, până la urmă, deÈi eu nu prea înÈeleg, oamenii zic că ochii care nu se văd se uită, aÈa o fi), m-au derutat Èi m-au inhibat mesele extinse Èi întinse (am mâncat pâine cu unt), m-au deconcertat Èinutele doamnelor Èi opulenÈa formelor, mimetismul în oglindă al partenerilor sau al prietenelor-surori, fascinaÈia până la adulaÈie pentru Harari, dar Èi cârcoteala congeneră (pe care o Ètiu totuÈi atât de bine&#8230;!). În rest, m-au amuzat obsesiv-repetatele „Ètii ce zic?” Èi „gen&#8230;” &#8211; primul mă miră, al doilea mă amuză sincer &#8211; Èi mi-am promis să scriu despre ele.</p>
<p>M-am <strong><a href="https://bel-esprit.ro/indreptar-subiectiv-de-rejuvenare/" target="_blank" rel="noopener">înzdrăvenit</a></strong> doar atunci când mi-am văzut prietenii vechi, Èi apoi pe cei dintotdeauna. Tocmai la pont, la vreme, cât să mai petrec fără sinusuri blocate doar două-trei zile Èi să zic că am respirat miresme Èi arome specifice, ca apoi să prind din zbor o altă răceală autohton rodită să reziste tot drumul înapoi Èi care să mă facă să scriu rândurile astea sub semi-delir febril.</p>
<p> ;</p>
<p>Pe <strong><a href="https://bel-esprit.ro/indreptar-subiectiv-de-rejuvenare-sau-calea-celor-trei-margarete-ohara-donovetsky/" target="_blank" rel="noopener">Ohara Donovetsky</a></strong> o găsiÈi Èi <a href="https://ohsophiadona.wordpress.com/author/ohsophiadona/"><strong>aici.</strong></a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ohara Donovetsky' src='https://secure.gravatar.com/avatar/92d260f2f0d6cb5ca4c1501c3f7afee1dc87ae6414e314f6ceb0c2676fd77e71?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/92d260f2f0d6cb5ca4c1501c3f7afee1dc87ae6414e314f6ceb0c2676fd77e71?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ohara-donovetsky/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ohara Donovetsky</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:o&#104;&#097;r&#097;_&#100;on&#097;&#064;yahoo&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>