<p><em>”Soarele e însuÈi Dumnezeu, iar acestea sunt fructele <a href="https://bel-esprit.ro/soarele-e-insusi…aphine-de-senlis/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Paradisului</a>, aÈa le văd eu.”</em> &#8211; Séraphine de Senlis, păstoriÈa din Arsy</p>
<div id="attachment_11300" style="width: 460px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-11300" class="wp-image-11300" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Picture3-2-300x243.png" alt="" width="450" height="365" /><p id="caption-attachment-11300" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<p>Este oare talentul întotdeauna descoperit? Este întotdeauna recunoscut? Ce înseamnă recunoaÈterea pentru o persoană ieÈită din comun care creează fără să-Èi cunoască valoarea, doar pentru că simte că nu are altă cale de exprimare plenară Èi adevărată? Dacă arta este modul sincer de interacÈiune cu celălalt Èi limbajul maximei dăruiri, cât depinde echilibrul psihic al creatorului de răspunsul pe care îl primeÈte la dezvelirea sa totală, la vulnerabilizarea sa asumată prin expunere Èi mărturisire? Cât de puternic este necesar să fie un suflet pentru a le încăpea pe toate – uimirea Èi extazul în faÈa naturii, exaltarea Èi vibraÈia din timpul creaÈiei, arderea până la capăt pentru a-Èi încheia lucrările, abandonul Èi regăsirea în sine a resurselor pentru a da formă Èi culoare unei lumi interioare bogate Èi zbuciumate, desconsiderarea Èi brutalitatea celorlalÈi, înÈelegerea sau, din contră, lipsa lor de compasiune, repulsia sau indiferenÈa urmată, în contrast, de atenÈie Èi apreciere, pierderea reperelor, ruperea legăturilor fireÈti cu lumea?</p>
<p><img class="wp-image-11304 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/rsz_ztazd-300x230.jpg" alt="" width="423" height="324" /></p>
<p>&#8230;O femeie în vârstă, îmbrăcată într-o rochie sau într-o cămaÈă de noapte, urcă încet, cu greutate dealul. Sus, la linia orizontului, lasă din mână scaunul pe care-l adusese cu ea Èi se aÈează pe el, sub coroana rotundă a unui copac înalt Èi primitor. Femeia rămâne blocată în acest ultim cadru, privind undeva în trecut, într-o lume numai a ei, dincolo de cele accesibile nouă.</p>
<p>AÈa încheie regizorul francez <strong>Martin Provost</strong> filmul <em>Séraphine, </em>câÈtigător în 2009 a şapte premii <strong>César</strong> dintre care Premiul pentru cel mai bun film şi Premiul pentru cea mai bună actriţă, decernat actriÈei belgiene <strong>Yolande Moreau.</strong></p>
<p>Dăm filmul înapoi Èi o vedem pe Séraphine cu minÈile rătăcite, pacientă într-un azil de boli mintale în care a ajuns după o scurtă perioadă de răsfăÈ Èi de recunoaÈtere a talentului ei descoperit întâmplător, în perioada Primului Război Mondial, de Wilhelm Uhde &#8211; critic Èi colecÈionar de artă german, pe când era angajată ca menajeră într-o gospodărie din clasa de mijloc din localitatea franceză Senlis.</p>
<p>Filmul spune o poveste-replică a destinului pictoriÈei franceze Séraphine Louis (care-Èi ia ulterior numele Séraphine de Senlis), găsim în ea destul cât să trecem prin toate emoÈiile Èi stările. Femeie aparent simplă dar cu preocupări neobiÈnuite, cu stranii evadări în toiul nopÈii în căutarea unor ingrediente numai de ea Ètiute (sânge de animal, ulei de candelă, flori, frunziÈ Èi noroi de pe malul râului) din care îÈi prepară culori de o profunzime aparte, Séraphine nu face risipă de cuvinte. Culorile îi construiesc metaforele prinse în buchete uriaÈe de legume, flori, frunze, adevărate monumente vegetale. Nu e timp pentru cuvinte, pentru ea totul e senzaÈie Èi vibraÈie Èi foame de culoare.</p>
<p>Filmul explorează lumea interioară a artistei pe două căi: cea a operei, Èi cea a vieÈii personale. <strong>Séraphine de Senlis</strong>, a trăit între anii 1864 Èi 1942. Mai întâi păstoriÈă în localitatea natală, Arsy, apoi menajeră a cărei responsabilitate principală era gătitul, curăÈenia Èi călcatul lenjerei, ea-Èi găsea bucuria Èi echilibrul îmbrăÈiÈând florile Èi copacii cu candoarea unui copil Èi transcriind-le în secret pe plăcuÈele ei de lemn după ce îÈi încheia treburile în gospodărie Èi se retrăgea în apartamentul ei modest.</p>
<p><img class="wp-image-11305 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/rsz_larbre_de_vie_1928_huile_sur_toile_114_x_112_cm_senlis_musée_dart_et_darchéologie_par_séraphine_de_senlis_exposition_au_musée_maillol.jpg" alt="" width="393" height="474" /></p>
<p><em>&#8222;InspiraÈia mea vine de sus&#8221;</em>, spunea ea. Séraphine era o persoană profund religioasă, convinsă că un înger păzitor o călăuzeÈte Èi o protejează. ÎÈi spunea rugăciunile cu pasiunea cu care picta. Era conÈtientă de indulgenÈa cu care era privită de oamenii cu stare dar stăruia în efortul ei. Când soseÈte în localitate Èi o angajează ca menajeră, criticul Wilhelm Uhde, cel care îi descoperise pe Pablo Picasso Èi pe Henri Rousseau, găseÈte o lucrare a ei ascunsă într-un colÈ din sufragerie Èi înÈelege că picturile ei pline de mister Èi de pasiune sunt izvorâte din inimă, că ele sunt rezultatul a ceea ce Kandinsky numea <em>&#8222;necesitatea interioară&#8221;</em>, Èi nu din educaÈia realizată într-o Ècoală de artă. E recunoscător că a avut Èansa descoperirii unei artiste ale cărei creativitate Èi originalitate sunt înaintea timpului ei. Fără ezitare, îÈi oferă serviciile ca protector Èi prieten.</p>
<p>Curând însă, la începutul Primului Război Mondial, înspăimântat de ceea ce i se poate întâmpla într-o Èară în care germanii deveniseră indezirabili, Uhde decide să fugă în Germania, abandonându-Èi apartamentul Èi colecÈiile, prietenii Èi pe Séraphine. Primele lucrări pe care le cumpărase de la artistă i-au fost confiscate Èi vândute la începutul războiului Èi nu au mai fost găsite. Devastată, lipsită de mijloacele de subzistenÈă, batjocorită pentru viziunile Èi credinÈa ei, Seraphine îÈi găseÈte speranÈa în pictură.</p>
<p><img class="wp-image-11307 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/rsz_les_grandes_marguerite_1925_huile_sur_toil_senlis_musée_dart_et_darchéologie_par_séraphine_de_senlis_exposition_au_musée_maillol.jpg" alt="" width="362" height="491" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Abia după mulÈi ani în care se stabilise în Chantilly, Uhde a revăzut lucrările noi ale Séraphinei în expoziÈia unor artiÈti regionali organizată în primăria localităÈii Senlis Èi, tulburat de evoluÈia artei ei, a căutat-o în orăÈelul în care o cunoscuse cu mulÈi ani în urmă. Până în anul 1927, când se reîntâlnesc, Séraphine continuase să picteze impunându-Èi disciplina Èi izolarea necesare creaÈiei. A regăsit-o mică Èi uscată, dedicată în întregime picturii, în cămăruÈa ei modestă în care lampa ardea zi Èi noapte luminând o imagine a Fecioarei Maria. Crezându-se persecutată de voci, ea picta baricadată în camera ei, cu ferestrele Èi uÈile încuiate cu 40 de lacăte.</p>
<p>Arta ei nu mai e aceeaÈi, acum pictează pânze de dimensiuni mari; lucrările reprezintă în continuare uriaÈe aglomerări de flori, frunze, aripi Èi pene realizate în culori contrastante, bogate, dând impresia că foÈnesc, că se miÈcă ascendent sau circular, însufleÈite de un vânt care se strecoară printre ele. Frunzele par uneori cusute, acoperite cu mărgele sticloase, alteori au în miezul lor un ochi atent Èi umed. Sau par flăcări. Uneori inflorescenÈele se confundă cu peÈti picuraÈi cu argint care înoată la suprafaÈa tabloului al cărui fond e invadat de frunze.</p>
<p><em>”Lasă-mă să pictez aÈa cum simt, Domnule Uhde.</em> <em>Ètiu încotro trebuie s-o iau. Nu am nici o îndoială”</em> – Seraphine îÈi găsise singură calea.</p>
<p>Criticul, deja fermecat de totala libertate cu care S<em>é</em>raphine îÈi picta compoziÈiile, i-a răspuns: <em>”În orice direcÈie ai lua-o, va fi bine. Iar eu te voi urma.”</em> ÎÈi arăta încrederea în valoarea Èi forÈa artei ei Èi atunci când spunea: <em>”Aparent, ceea ce pictează ea este doar o lume restrânsă a florilor, frunzelor Èi fructelor. Dar aceasta nu e o pictură rustică decorativă pe care am putea să o găsim oriunde, ci una dintre cele mai fabuloase Èi pline de forÈă lucrări din istorie pe care o putem judeca corect numai dacă o considerăm pe păstoriÈa din Arsy (Séraphine) ca fiind sora mai mică a păstoriÈei din Domrémy (Jeanne d’Arc).”</em></p>
<p><img class="wp-image-11309 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/rsz_ceb1c9bfcd97dbd8cf2c963dafa3752e-225x300.jpg" alt="" width="408" height="543" /></p>
<p>S<em>é</em>raphine era tăcută Èi muncitoare Èi nu lăsa să-i scape nici un detaliu cu privire la materialele folosite de ea la pictură. TotuÈi, simÈindu-se apreciată de Uhde, vorbeÈte despre sursa inspiraÈiei ei:</p>
<p><em>“Ce pot să vă spun eu, Domnule? Pictez ca Èi cum m-aÈ ruga. Nu e nici o diferenÈă. Întotdeauna am spus că fac toate acestea pentru Fecioara Maria. Pictez abia după ce tot oraÈul se duce la culcare. Naturile mele moarte sunt ca niÈte daruri pe care le ofer Bunului Dumnezeu Èi Sfintei Fecioare. Colierele de perle Èi pietrele preÈioase pe care le înÈir ca să fie mulÈumiÈi de mine. AÈa am să ajung în Paradis.”</em></p>
<p>Uhde a îmbiat-o să continue: <em>”Ceea ce faci tu este minunat. Fructele tale par atât de reale, de naturale încât oricine doreÈte să le mănânce. Èi nu e doar atât. Fructele tale sunt ca Èi bijuteriile, primele de pe Pământ, atât de cărnoase Èi de coapte cum nu s-au mai văzut vreodată sub Soare.”</em></p>
<p><em>”Dar Soarele e însuÈi Dumnezeu, </em>a răspuns ea<em>, iar acestea sunt fructele Paradisului, aÈa le văd eu.”</em></p>
<p>Criticul de artă are acum credinÈa că <em>”inima credincioasă a unei servitoare a fost menită să reaprindă sublimul Evului Mediu, pentru a crea puternice opere de artă îmbibate de spiritul gotic”</em> Èi decide să aducă arta Séraphinei în atenÈia publicului. Când lucrările ei încep să placă, să se vândă, situaÈia financiară a artistei se îmbunătăÈeÈte semnificativ, ajunge să locuiască într-o locuinÈă spaÈioasă în care are toate condiÈiile necesare creaÈiei, aÈa cum nu avusese vreodată înainte Èi pentru care nu era pregătită; începe să aibă pretenÈii extravagante Èi să cheltuiască enorm. Pânzele de dimensiuni mari înlocuiesc micile plăcuÈe de lemn, culorile îi devin mai rafinate, motivele mai complexe. Însă semnele afecÈiunii ei mintale începuseră deja să se ghicească în lucrările pictoriÈei – sunt de părere psihologii. Anii de singurătate Èi de sărăcie din timpul războiului o transformaseră pe Séraphine.</p>
<p>O găsim aceeaÈi doar în relaÈia ei cu iarba Èi copacii, în adoraÈia ei pentru Fecioara Maria, având viziuni Èi fantezii care o inspiră. Era în continuare încântată de plimbările pe câmp, pe malurile iazurilor Èi pârâurilor, când observa de aproape pistilele delicate, scuturate pe aripile fluturilor, miracolul seminÈelor Èi circulaÈia lentă a sevelor, culorile încântătoare ale penelor câte unui fazan. Èi la descoperirea misiunii Èi vocaÈiei ei stătea o viziune. Într-o zi din anul 1905, în Cathedrala din Senlis, a auzit o voce de înger care i-a spus: <em>”Începe să desenezi, Seraphine, pictează pentru a-L glorifica pe Dumnezeu. Este dorinÈa arzătoare a Fecioarei Maria. Am să mă întorc cu noi instrucÈiuni.”</em></p>
<p><img class="wp-image-11310 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/rsz_pt0sxum2kfxesm9rftdrt2decnq-203x300.jpg" alt="" width="299" height="442" /></p>
<p>În anul 1929, Uhde a organizat expoziÈia <em>”Pictori ai Inimii Sacre”</em> în care care a prezentat arta Seraphinei, cu mare succes la public. Efectele Marii Depresiuni se simt însă foarte curând Èi, în 1930, la doar un an de la expoziÈie, Uhde este obligat să renunÈe să mai cumpere lucrările ei.</p>
<p>Sănătatea mintală a artistei s-a degradat treptat Èi, în anul 1932, Louis a fost diagnosticată cu &#8222;psihoză cronică&#8221; Èi internată la azilul de boli mintale Clermont. Uhde a raportat decesul artistei în anul 1934, însă există voci care spun că Séraphine a trăit de fapt până în anul 1942 într-o anexă a spitalului din Villers-sous-Erquery, unde a murit singură, departe de prieteni, Èi că a fost îngropată într-o groapă comună.</p>
<p><em>Tablourile Seraphinei Louis sunt expuse în Musée d&#8217;art de Senlis, Musée d&#8217;art naïf din Nisa Èi Muzeul de artă modernă Lille Metropole din Villeneuve-d&#8217;Ascq.</em></p>
<p> ;</p>
<p>De aceeaÈi autoare citiÈi Èi: <a href="https://bel-esprit.ro/pablo-picasso-arta-incepe-acolo-unde-incepi-sa-ti-exprimi-personalitatea/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Pablo Picasso&#8230;</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Eli Sandu' src='https://secure.gravatar.com/avatar/8530bf699d49b000b8c2507a1bc3a78946978bdc5dfc47c78b6537b586cfd636?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/8530bf699d49b000b8c2507a1bc3a78946978bdc5dfc47c78b6537b586cfd636?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/eli-sandu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Eli Sandu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#114;&#111;&#100;&#105;c&#097;&#095;pa&#118;e&#110;&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;&#111;&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>