<p>Chilianul <strong>Pablo Neruda</strong> (1904-1973) a oferit un citat extraordinar despre Èah: ,,Ce este Èahul? Una dintre izbânzile omenirii asupra sa însăÈi. Pentru unii Èahul este muzică, pentru alÈii pictură, pentru mine Èahul este poezie, poezia luptei, a minÈii Èi a voinÈei.” (Elisabeta Polihroniade, Campionii de Èah ai lumii, BucureÈti, Editura Sport-Turism, 1980, p. 6). Întrebările ,,Ce este Èahul?” Èi ,,Unde a apărut?” sunt două probleme chestionate de secole la toate nivelele, cărora li s-au găsit nenumărate răspunsuri, fără a ajunge la o concluzie. S-a scris enorm despre Èah, despre originea sa, formulându-se diverse ipoteze de lucru de-a lungul timpului. Istoricii sunt, însă, majoritatea de acord că strămoÈul direct al Èahului ar fi jocul Indian <strong>chaturanga</strong>, apărut în jurul anului 570 e.n, undeva pe Valea Gangelui. Jocul s-a răspândit rapid, ajungând în câteva decenii în Persia, sub denumirea de<strong> Èatrandj</strong>, dar Èi în Èările arabe, care-l aduc din Africa Èi în Europa, suferind mai mereu importante adaptări Èi transformări specifice raselor Èi ritmului de viaÈă din acele vremuri, ajungând, la forma modernă din zilele noastre (Constantin Ètefaniu, Èah de la A la Z, BucureÈti, Editura Sport-Turism, 1984, p. 8). Problema nerezolvată încă este aceasta: chaturanga este sau nu forma primară a Èahului sau a fost doar o variantă a altui joc existent cu mult înaintea acestuia?</p>
<div id="attachment_32790" style="width: 911px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/ceas-sah.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32790" class="wp-image-32790" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/ceas-sah-1024x682.jpg" alt="" width="901" height="600" /></a><p id="caption-attachment-32790" class="wp-caption-text">sursă foto: masterchess.ro</p></div>
<p>Chaturanga provine din sanscrită, din termenii ,,chatur” (<strong>patru</strong>) Èi ,,anga” (<strong>membri</strong>/ <strong>elemente</strong>, <strong>unităÈi</strong>), ceea ce conduce la ideea conform căreia acest joc avea loc între patru adversari independenÈi, pe o tablă pătrată cu (8*8 =) 64 de căsuÈe, având câte opt piese pentru fiecare jucător. Astfel, s-a ajuns la concluzia că Èahul Indian chaturanga, ar fi fost precedat de un Èah arhaic, care se juca tot pe o tablă de 64 de pătrate, dar era mai simplu, cu numai opt piese de fiecare parte a tablei. MiÈcările acestui Èah arhaic ar constitui punctul de plecare al chinezescului <strong>xiang-qi</strong> Èi indianului chaturanga. Èahul arhaic, se spune că ar fi provenit dintr-o formă ,,cultă” a unui joc primitiv, care ar fi existat cu aproximativ patru milenii î.e.n., în Mesopotamia, Èara dintre Egipt Èi Eufrat. Se presupune că această formă primară era formată dintr-un joc pe tablă, unde s-ar fi utilizat opt pietricele sau discuri albe Èi negre de fiecare parte (Ibidem., pp. 29-30). Trecerea de la Èatrandj la noul joc de Èah s-ar fi realizat pe parcursul a Èapte secole, începând, în principal, cu anul 711, când oÈtile islamice Èi-au extins teritoriile, ajungând în Europa Èi aducând cu ele Èi cultura arabă, ,,în care minunatul joc pe table de 64 de pătrate ocupa un loc deosebit.” (Ibidem., p. 31). Èahul, aÈa cum este el cunoscut în zilele noastre, e opera a trei Èări latine (Italia, FranÈa Èi Spania), fără a putea stabili, însă, ce elemente a adus fiecare Èară din cele trei acestui joc, numit ,,Èah european”.</p>
<div id="attachment_32792" style="width: 455px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/elisabeta-polihroniade-rusu-campionii-de-sah-ai-lumii_116420.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32792" class="wp-image-32792" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/elisabeta-polihroniade-rusu-campionii-de-sah-ai-lumii_116420.jpg" alt="" width="445" height="600" /></a><p id="caption-attachment-32792" class="wp-caption-text">sursă foto: printrecarti.ro</p></div>
<p>Primele informaÈii s-ar fi regăsit în culegerea de predici a italianului Jacopo da Cessole, apărută în manuscris, în anul 1275, din care ar rezulta faptul că în secolul al XIII-lea, regulile de joc ale Èatrandjului suferiseră schimbări majore. În acest sens, ,,regele putea să se deplaseze la prima sa mutare până la o distranÈă de 3 câmpuri, cu condiÈia de a nu putea trece prin Èah, prefaÈând, astfel, viitoarea rocadă, iar dama putea sări peste 2 câmpuri, tot numai la prima mutare. De mare importanÈă a fost dreptul căpătat de pioni de a putea face unul sau doi paÈi din poziÈia iniÈială.” (Ibidem., p. 32).</p>
<div id="attachment_32791" style="width: 421px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/volgarizzamentod00jaco_0007.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32791" class="wp-image-32791" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/volgarizzamentod00jaco_0007.jpg" alt="" width="411" height="600" /></a><p id="caption-attachment-32791" class="wp-caption-text">sursă foto: archive.org</p></div>
<p>În anul 1283, în manuscrisul unui autor spaniol, numit Alfonso-Codex era menÈionată victoria prin mat, poziÈia de pat, urmând a fi consemnată ca egalitate, iar tot aici a apărut Èi menÈiunea legată de apariÈia tablei de Èah în alb-negru. În jurul anului 1450, Èahul european se constituia deja ca un joc aparte, desprinzându-se total de Èatrandj, având reguli destul de bine conturate. În acelaÈi timp aproape cu pătrunderea în Europa, prin intermediul Èărilor sudice, Èatrandj a ajuns Èi în Rusia, păstrându-se forma directă de Èatrandj din Asia. Èahul a progresat de la o perioadă la alta, ajungând o creaÈie de excepÈie a geniului uman. S-a ajuns la concluzia că ,,Èahul este în egală măsură joc, artă Èi ÈtiinÈă […].” (Ibidem, p. 33). Se poate aduce în discuÈie Èi o etapizare a Èahului, ce cuprinde cinci perioade: copilăria Èahului (1450-1749), perioada romantică (1750-1865), marile căutări (1866-1920), Èahul modern (1921-1947) Èi explozia Èahistă ( 1948-1982).</p>
<ul>
<li><strong>Copilăria Èahului</strong></li>
</ul>
<p>În această etapă, Èatrandjul dispare total din Europa, fiind înlocuit cu Èahul european, unde predomină diferite noi strategii. Apar numeroase personalităÈi Èahiste, se scriu un număr consistent de cărÈi, în care se analizau diverse tehnici de joc. Primul jucător de mare importanÈă a acestei perioade a fost spaniolul Ruy Lopez, episcop de Segura, ce a fost considerat un adevărat campion mondial neoficial din anul 1560 Èi până în 1575, când a fost învins la Madrid de italianul Giovanni Leonardo da Cutro. O altă personalitate a Èahului a fost Èi Gioacchino Greco, recunoscut după 1620 ca fiind campionul lumii Èahiste. După moartea lui Greco (1634), nu a mai fost niciun campion de Èah asemenea lui, timp de aproape un secol întreg, dar în tot acest timp, popularitatea Èahului era din ce în ce mai ridicată.</p>
<div id="attachment_32793" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/gioco_degli_scacchi_1600-620x330-1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32793" class="wp-image-32793" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/gioco_degli_scacchi_1600-620x330-1.jpg" alt="" width="600" height="319" /></a><p id="caption-attachment-32793" class="wp-caption-text">sursă foto: famedisud.it</p></div>
<ul>
<li><strong>Perioada romantică</strong></li>
</ul>
<p>În jurul anului 1740, un parizian de origine română era propietarul unei cafenele ,,Café Procopie”. Acestuia îi vine ideea revelatorie de a organiza în cafeneaua sa un club de Èah, devenind primul loc din lume de acest tip. Apoi, ideea de la Paris se extinde rapid Èi în Èări, precum: Anglia, SUA, Germania, Austria, Italia, Ungaria sau ElveÈia, unde interesul pentru Èah era foarte crecut. În cafeneaua pariziană au jucat Èah mari personalităÈi ale acelor timpuri, cum ar fi Voltaire, Diderot, Rousseau sau chiar Napoleon Bonaparte (pe când era general). Tot acolo va cunoaÈte succesul absolut Èi francezul François-André Danican-Philidor, primul mare teoretician din istoria Èahului.</p>
<div id="attachment_32794" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/unnamed-1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32794" class="wp-image-32794" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/unnamed-1.jpg" alt="" width="600" height="488" /></a><p id="caption-attachment-32794" class="wp-caption-text">sursă foto: musebaroque.fr</p></div>
<p>În anul 1813, a apărut Èi prima menÈiune a Èahului, în cotidianul englez ,,The Liverpool Mercury”. În 1836, la Paris, a fost tipărită prima revistă de Èah, ce s-a numit ,,Le Palamède”. În anul 1840, doi jucători de Èah, din oraÈul Wakefield au înfiinÈat primul club de Èah de pe glob, pe care l-au intitulat ,,The Yorkshire Chess Association”.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_32795" style="width: 460px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/unnamed-2.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32795" class="wp-image-32795" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/unnamed-2.jpg" alt="" width="450" height="600" /></a><p id="caption-attachment-32795" class="wp-caption-text">sursă foto: chesslund.com</p></div>
<p>În anul 1851, la Londra, a avut loc prima manifestare efectiv sportivă a jocului de Èah, prin desfăÈurarea unui turneu internaÈional individual, cu meciuri eliminatorii, la care au participat în jur de 15 maeÈtri ai Èahului din Europa întreagă Èi SUA.</p>
<ul>
<li><strong>Marile căutări</strong></li>
</ul>
<p>Perioada aceasta a Èahului îl are în vedere pe maestrul Wilhem Steinitz, un adevărat arhitect al jocului, care a pus bazele Èahului modern. El a scris un amplu studiu despre tehnicile de Èah, numit ,,The modern chess instructor”, apărut în două volume, în 1889 Èi 1891. Tot în acest interval, s-a remarcat Èi în Rusia un mare Èahist, pe nume Mihail Cigorin.</p>
<div id="attachment_32796" style="width: 433px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/Modern-Instructor-Cover__52320.1547053339.960.720.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32796" class="wp-image-32796" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/Modern-Instructor-Cover__52320.1547053339.960.720.jpg" alt="" width="423" height="600" /></a><p id="caption-attachment-32796" class="wp-caption-text">sursă foto: chesscentral.com</p></div>
<p>În perioada investigată se dovedeÈte Èi s-a recunoscut faptul că Èahul era o luptă a inteligenÈei, la care ,,iau parte factori ÈtiinÈifici, artistici, psihologici Èi sportivi.” (Ibidem, p. 40).</p>
<ul>
<li><strong>Èahul modern</strong></li>
</ul>
<p>DeÈi a fost o perioadă scurtă, în anii 1921-1947, numeroase personalităÈi Èahiste s-au confruntat în tot soiul de meciuri de Èah pentru a câÈtiga popularitate Èi titluri de recunoaÈtere inernaÈională. Nu se pot omite din discuÈia prezentă doi mari supercampioni, Capablanca Èi Laker, dar Èi celebrul lor joc ,,neterminat”, din anul 1921, de la Havana. Pe lângă cei doi, mai amintesc Èi de: Bogoliubov, Marshall, Nimzovici, Spielmann, Tarrasch, Rubinstein, Maroczy, Tartakover, Reti sau Euwe. Capablanca a fost primul mare mastru al acestei perioade a Èahului, un practician al teoriilor steinitziene, dar care a aplicat cu succes Èi ideile hipermoderniÈtilor. Pe lângă cubanezul Capablanca, Èi rusul Alexandr Alehin a fost un geniu al jocului de Èah. În anul 1927, acesta a fost desemnat campion mondial la Èah.</p>
<p>În anul 1924, a fost înfiinÈată FederaÈia InternaÈională de Èah (F.I.D.E.), iar în anul 1928, scriitorul român, Mihail Sadoveanu a publicat un articol cu titlul ,,BiruinÈa lui Alehin”, relatând despre Èah Èi maeÈtrii acestui joc minunat, insistând pe calităÈile desăvârÈite ale Èahistului rus.</p>
<ul>
<li><strong>Explozia Èahistă</strong></li>
</ul>
<p>În ultima perioadă a Èahului se emitea un principiu fundamental pentru joc, unanim recunoscut, conform căruia: ,,teroia Èahistă se naÈte, creÈte Èi se perfecÈionează din apriga frământare a materiei cenuÈii în <;<;labirintul magic cu 64 de pătrate>;>;, unde se confruntă Èi se verifică principiile Èi ideile noi găsite după minuÈioase cercetări în <;<;laboratorul>;>; personal.” (Ibidem, p. 44). Cu aceste idei a pornit la drum maestrul rus al Èahului, Mihail Botvinnik. El a pus bazele Ècolii sovietice de Èah, preluând din ideile lui Cigorin, ale lui Capablanca Èi arta lui Alehin. Ècoala sovietică a avut un succes răsunător, sovieticii dominând lumea Èahistă. Ei câÈtigau orice turneu internaÈional la care participau, cucerind rând pe rând toate titlurile mondiale în decursul a circa Èapte ani. Mai apoi, apar Èi alte nume în scena jocului, care rivalizează puternic cu sovieticii. În tot acest timp, s-a scris destul de mult despre diverse teorii ale jocului de Èah, rezultând ,,veritabile opere de artă Èahistă.” (Ibidem, p. 46).</p>
<div id="attachment_32797" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/Mikhail-Botvinnik-1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32797" class="wp-image-32797" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/Mikhail-Botvinnik-1.jpg" alt="" width="600" height="409" /></a><p id="caption-attachment-32797" class="wp-caption-text">Mihail Botvinnik (sursă foto: chessentials.com)</p></div>
<p style="text-align: center;">* * *</p>
<p>Despre apariÈia modului în care Èahul a pătruns în Èara noastră nu se cunosc date foarte exacte. Se presupune că în Banat Èi Transilvania, care în acele vremuri făceau parte din Imperiul Austro-Ungar, Èahul european a fost importat direct din filiera Roma-Viena-Budapesta Èi s-ar fi jucat începând cu secolul al XVIII-lea, cu precădere în saloanele aristocraÈiei, ca mijloc de relaxare sau de divertisment. Mai apoi, jocul a pătruns în cercurile burgheze din TimiÈoara, Oradea, Arad, BraÈov, Cluj sau Satu Mare, prin intermediul unor cărturari aflaÈi în slujba nobilimii, fapt ce e atestat documentar prin manualul de Èah al lui J. Balent, din 1784, la Oradea. Al doilea mijloc de cunoaÈtere al jocului de Èah a fost însuÈi Èatrandjul, care a ajuns în Moldova Èi Muntenia, direct din Persia sau India, spre sfârÈitul secolului al XVII-lea. De asemenea, contactele Èării noastre cu turcii, au putut constitui un mijloc de apariÈie pe teritoriul nostru, întrucât jocul era în floare la Instanbul. Dezvoltarea Èahului la noi a fost una destul de lentă de-a lungul anilor, comparativ cu alte state europene.</p>
<p>Primul club de Èah a fost înfiinÈat la BucureÈti, abia în anul 1890. Primul turneu de Èah de la noi din Èară a avut loc în anul 1906. În anul 1925, a luat fiinÈă FederaÈia Română de Èah, iar mai apoi, la doar câteva luni distanÈă, a apărut Èi primul număr al ,,Revistei (Române) de Èah”.</p>
<div id="attachment_32798" style="width: 430px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/stere_sah_istoria_sahului-1925.01-0001.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32798" class="wp-image-32798" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/stere_sah_istoria_sahului-1925.01-0001.jpg" alt="" width="420" height="600" /></a><p id="caption-attachment-32798" class="wp-caption-text">sursă foto: stere.ro</p></div>
<p>SituaÈia s-a schimbat radical în anul 1946, atunci când toate sporturile din Èară deveneau subvenÈionate de stat. Èahul românesc a urcat treptat în ierarhia mondială, având chiar campioane feminine la Èah. Astfel, în România, Èahul s-a impus Èi s-a extins în primă fază într-o manieră distractiv-recreativă, iar mai apoi, în manieră artistică, sportivă, Èi în final ÈtiinÈifică. Totul a decurs foarte încet, în comparaÈie cu alte Èări, care aveau un avans imens în exercitarea acestui joc splendid al minÈii.</p>
<div id="attachment_32800" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/Elisabeta-Polihroniade.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32800" class="wp-image-32800" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/Elisabeta-Polihroniade.jpg" alt="" width="600" height="434" /></a><p id="caption-attachment-32800" class="wp-caption-text">Elisabeta Polihroniade (sursă foto: europechess.org)</p></div>
<p>Elisabeta Polihroniade (1935- 2016; Èahistă română Èi autoare de Èah) defineÈte Èahul ca fiind,,o înfruntare între două gândiri Èi voinÈe, cu elemente de tactici Èi strategie, care îÈi găsesc un corespondent în arta militară. În această luptă deschisă, în principiu cu arme egale, Èansele sunt de partea celui mai clarvăzător, mai bine pregătit Èi care rezistă mai mult solicitării nervoase din timpul partidei.” (Elisabeta Polihroniade, Èahul pentru toÈi, BucureÈti, Editura Sport-Turism, 1984, p.6).</p>
<div id="attachment_32799" style="width: 437px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/elisabeta-polihronia-sahul-pentru-toti-sport-turism-1984-l-150502-299x299-1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32799" class="wp-image-32799" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/elisabeta-polihronia-sahul-pentru-toti-sport-turism-1984-l-150502-299x299-1.jpg" alt="" width="427" height="600" /></a><p id="caption-attachment-32799" class="wp-caption-text">sursă foto: targulcartii.ro</p></div>
<p> ;</p>
<p>Un articol de <strong>Iulia Maria Ciherean</strong></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/ai-nevoie-de-mult-curaj-sa-te-asezi-la-aceeasi-masa-cu-adversarul/">Ai nevoie de mult curaj să te aÈezi la aceeaÈi masă cu adversarul</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;iru&#110;a.miro&#110;&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;&#111;.&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>