<p>… Cu ceva vreme în urmă, citeam un articol scris de un grup de psihologi americani, care au studiat relaÈiile sociale, afirmând în final alterarea “cultului persoanei”. Pe scurt, au constatat că în relaÈiile reciproce, indivizii unei colectivităÈi au trecut treptat, în timp, prin următoarele forme de adresare: domnule sau doamnă X, apoi iniÈialele numelui Èi prenumelui, pe urma “Hei, tu!” – pur Èi simplu Èi în final “Hei, omule!”. Cu alte cuvinte, identificarea dintr-o mulÈime se făcea iniÈial plecând de la statutul social, se trecea apoi către intimitatea iniÈialelor, mai târziu se făcea o identificare directă &#8211; un fel de pironire a individului fără niciun fel de echivoc, în final apelarea făcându-se prin stabilirea vaga a identităÈii la specia umană.</p>
<p>Modificări în comportamentul nostru unii faÈă de ceilalÈi apar Èi în alte raporturi sociale: nu mai este modern să mergi cu persoana dragă de mână sau la braÈ, ci să te bălăngăni pe lângă ea pe stradă; dansurile de cuplu au fost înlocuite cu miÈcări similare cu cele ale cocorilor în perioada de rut; adolescenÈii nu mai vor să stea împreună cu părinÈii&#8230; Ne separăm încercând să ne identificăm, ne căutăm eu-ul fiindcă nu ne mai putem suporta, fiindcă aÈa este moda, fiindcă nu ne mai găsim locul, fiindcă ne simÈim sufocaÈi de ceilalÈi sau pentru că sprijinul nostru nu mai este la cei de lângă noi? Filozoful grec Plotin spunea că măsura evoluÈiei spirituale a unui individ o cunoÈti Èi devine un sprijin pentru tine în momentul în care îÈi dai seama că ai de-a face cu un individ responsabil de alegerile, deciziile Èi faptele sale, conÈtient că are nevoie de cei din jurul său, ei fiindu-i ajutoare necesare în evoluÈia sa.</p>
<p>Cu ce am înlocuit acest sprijin? Cum ne mai identificăm unii pe alÈii? Dacă nu după nume, să fie oare profesia sau preocupările cotidiene un criteriu social?</p>
<p>Răsturnarea valorilor sociale standard, egalizarea în evenimentele sociale (de exemplu nunÈile – făcute pe bază de avere, nu pe sentimente), egalizarea unor indivizi aflaÈi la polii opuÈi ai societăÈii, numărul enorm de indivizi din periferia societăÈii care au urcat în ierarhia socială nu prin calităÈi pozitive sau virtuÈi, ci prin utilitatea lor în plan politic (acum avem mult mai mulÈi oameni politici proveniÈi din păturile sociale greu identificabile decât am avut în comunism), sunt factori de confuzie în planul evoluÈiei personale.</p>
<p><strong>Aceste „confuzii” ne influenÈează nu numai evoluÈia, ci Èi sănătatea.</strong></p>
<p>Interesant este faptul că individul a învăÈat din tot acest capitalism haotic verbul „A avea”. Se identifică prin „a avea”. A trăi bine – A avea – înlocuieÈte verbul „A fi”. El nu mai doreÈte să fie “cineva”. Chiar Èi mersul la biserică, pentru o evoluÈie spirituală firească Èi necesară, este înlocuit cu mersul la slujbă, pentru a apuca Èi „a avea” o sticlă cu apă sfinÈită!</p>
<p><em>“Am cancer” </em>este declaraÈia pe care o aud tot mai des de la pacienÈi, când intră în cabinet. Este un om care are, este în rândul lumii fiindcă are, în sfârÈit poate să declare că are ceva al lui Èi numai al lui? Este un proprietar de cancer? Cum să se vindece, când „a avea” este verbul lui preferat, când toată viaÈa s-a zbătut să aibă, când acest „a avea” i-a intrat în sânge, când a vândut, s-a îndatorat, a minÈit, a înÈelat, a călcat viaÈa altora în picioare, s-a purtat iresponsabil faÈă de el însuÈi pentru a avea? Acum, obsedat de „a avea”, ‘’are’’ cancer. Dacă ar <strong>fi </strong>bolnav de cancer, ar mai avea o Èansă de vindecare. Dar el <strong><em>are</em></strong> cancer Èi pentru a avea s-a zbătut toată viaÈa, cum să renunÈe la „a avea” pentru „a fi”?</p>
<p>„A fi” este o stare, „a avea” este o încărcătură, un ballast. „A fi” necesită schimbarea, evolutia, „a avea” înseamnă acumularea, incarcatura. Ce-o fi mai greu &#8211; să te schimbi sau să renunÈi? „A fi” presupune să trăieÈti aÈa cum eÈti: natural, fără griji, fără îndoieli, numai tu cu dorinÈele tale de schimbare. Èi pentru terapeuÈii care “descoperă apa caldă” Èi recomandă să mănânci naturist pentru a fi sănătos, am un sfat: învăÈaÈi pacienÈii mai întâi să fie sănătoÈi! Nu defilarea prin magazine, în mână cu o listă de alimente permise, ecologice îi va face sănătoÈi, ci <strong>pofta</strong> pe care o vor avea la vederea unui aliment &#8211; aceasta să-i determine să aleagă, să se exprime, să-Èi manifeste individualitatea având opÈiuni, nu acÈionând la indicaÈii pentru a se autodefini! Cu alte cuvinte, sunt sănătos fiindcă <strong><em>sunt</em></strong> aici să aleg ceva de care am poftă, nu fiindcă <strong><em>am</em></strong> o listă care mă va ajuta să fiu sănătos!</p>
<p><strong>Sănătatea ne este influenÈată de aceste simple verbe.</strong></p>
<p><strong>„A avea”</strong> naÈte îndoieli, naÈte deziluzii, naÈte dezamăgiri, naÈte nehotărâri, naÈte dorinÈe, naÈte comparaÈii Èi orgolii, naÈte deznădejde, naÈte insatisfacÈii, naÈte teama de a pierde, naÈte frică de hoÈi, naÈte ură, naÈte teama de concurenÈă, naÈte lăcomie, naÈte limite, naÈte frustrări, naste invidie, naste pizma, naste bucuria de paguba altuia. „A avea” presupune ataÈament material. AtaÈamentul înseamnă robie. <em>„Robul papucilor vechi &#8211; Păstrează Èi papucii ăia vechi, poate ne mai trebuie!” </em>Verbul „a avea” ne termină viaÈa. Segmentând-o prin conjugarea lui „a avea”, ne afundăm Èi mai tare în materia pe care vrem s-o stăpânim. „A avea” te face robul vilei, maÈinii, a contului bancar. Cum vei putea să renunÈi vreodată la ele? <em>„Eu am!” </em>Atunci când pronunÈi aceste cuvinte, mândru de averea ta, de ceea ce ai, trebuie să Ètii că de fapt ai Èi toate sentimentele Èi stările sufleteÈti de care vorbeam mai sus, în subconÈtient. Ce poate fi mai absurda decat formularea din cimitire: “casuta noastra de veci”?. A avea te face pur si simplu ridicol!</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-10574" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/DSC09346-e1559499122181.jpg" alt="" width="600" height="800" /></p>
<p>Èi mai ai ceva: o boală de care deocamdată nu Ètii! <strong>Fiindcă – întotdeauna! – aceste stări Èi sentimente negative se răsfrâng asupra celui mai de preÈ bun al tău, de care, din păcate, nu eÈti conÈtient: SĂNĂTATEA!</strong></p>
<p><strong>„A fi” este o stare naturală</strong>. <em>„Sunt o femeie cu sânii mici”</em> sau <em>„Sunt o femeie cu sânii mari”</em> – dacă am timpul necesar Èi mă hotărăsc, voi vedea ce decizie voi lua pentru simplul motiv că eu sunt, exist Èi trăiesc, indiferent de forma sânilor mei. <em>„Am nasul mare!”,</em> în schimb, denotă frustrare. TotuÈi, zeci de actori renumiÈi <strong>au</strong> avut nasul mare Èi asta nu i-a împiedicat <strong>să fie</strong> îndrăgiÈi de public!</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><strong>„A fi” presupune responsabilitate.</strong> FaceÈi diferenÈa între: <em>“Sunt tată!”</em> Èi <em>“Am un copil”.</em> În care declaraÈie se simte intensitatea trăirii, mândria de a fi ceva ce nu am mai fost până acum? Schimbarea de care vorbeam mai devreme?</p>
<p><strong>„A fi” presupune existenÈă, trăire, viaÈă</strong> &#8211; tot ceea ce este contrarul lui „a avea”. „A fi” înseamnă lipsa bolii ca entitate separată, fiindcă boala face parte din viaÈă, este normală, este existenÈa noastră modificată atunci când greÈim sau facem alegeri greÈite! Boala se vindecă sau putem coexista cu ea într-o stare modificată de viaÈă. LuaÈi exemplul unui alcoolic bolnav de ciroză &#8211; renunÈarea la băutură Èi un regim adecvat de viaÈă în noile condiÈii îl poate salva, dar de acum înainte el va avea alte coordonate ale existenÈei.</p>
<p>Un alt exemplu: lumea medicală Èi nu numai este preocupată Èi se scriu tomuri întregi despre femeia la menopauză, de parcă aceasta este o boală Èi nu o evoluÈie firească a organismului feminin! Nimeni nu suflă o vorbă despre condiÈiile sociale ale femeii, care trebuie îndeplinite chiar Èi în cursul ciclului menstrual. Există pe undeva vreo societate comercială care să trimită femeile în concediu în această perioadă delicată pentru ele? Să fie din cauză că bărbaÈii <strong><em>nu</em></strong> <strong><em>au</em></strong> ciclu menstrual? TotuÈi, femeile trăiesc cu această problemă fără să se plângă!&#8230;</p>
<p><strong>„Am diabet!” „Am hepatită!” AM!&#8230; Ce să tratezi mai întâi &#8211; hepatita sau bolnavul de hepatită?</strong></p>
<p>Este adevărat că o serie de greÈeli în abordarea terapeutică se datorează educaÈiei medicale, prezentă încă în sisteme de gândire preformate. Vă dau un exemplu de <strong>gândire preformată:</strong> la examenele auto, care se dădeau Èi oral pe vremuri, era o întrebare celebră. <em>Conduci maÈina Èi în faÈă, pe o Èosea foarte îngustă, îÈi apar un porc Èi un om, pe care nu ai cum să-i ocolesti. Ce calci?</em> Invariabil, elevii răspundeau: <em>Calc porcul.</em> Răspunsul corect era „calci frâna”! ToÈi călcau ceva de pe Èosea, fiindcă raÈionamentul lor, conform educaÈiei curente, crea această asociere: sosea &#8211; a călca! Ei nu-Èi însuÈiseră jargonul Èoferilor, care Èi ei călcau ceva – pedala de frână, acceleraÈia sau ambreiajul!</p>
<p>Această imobilitate de gândire în medicină îi împiedică pe unii contemporani să privească cu seriozitate noile oportunităÈi în abordarea cauzelor bolilor. Vom Èti că am depăÈit această fază atunci când, în reclame, pe lângă “Fumatul dăunează grav sănătăÈii!” vom vedea Èi “Orgoliul, Deznădejdea, Ura dăunează grav sănătăÈii!”… Pentru că starea sufletească ne influenÈază direct sănătatea fizică!</p>
<p>Zicala românească „Are boală pe el” defineÈte o persoană care urăÈte, are necaz pe cineva. CunoaÈteÈi oare vreun exemplu mai clar despre forÈa negativă a sentimentelor? Vreti un alt exemplu? “Este ros de ură!’’. “Mă roade un gând…” Èi urmarea: “ Mă roade stomacul, am ulcer!”</p>
<p>Există o listă cu peste o sută de exemple de situaÈii psiho-afective constatate că au precedat apariÈia cancerului. Peste o sută de situaÈii în care oamenii <strong>au </strong>ceva: rate la bancă, o căsnicie destrămată, un deces în familie, un accident etc. Èi toate aceste situaÈii nu au putut fi depăÈite. Vi se pare întâmplător faptul că incidenÈa <strong><em>cancerului</em></strong> a explodat de când proprietatea a devenit atât de preÈuită si este întărită de legi Èi decizii guvernamentale, apărată de organisme sociale? De când viaÈa rurală, definită mai ales prin „a fi”, a fost înlocuită de urbanul „a avea”? De când verbul „a avea” a înlocuit verbul „a fi”? Evident, nu proprietatea este de vină, ci ataÈamentul pe care-l manifestăm faÈă de aceasta. Întrebarea este: DE CE? De ce cancer, de ce scăderea imunităÈii, de ce boli grave, insoluÈionabile?</p>
<p>De la medicul german Rudolf Karl Virchow, fondatorul patologiei celulare, gândirea medicală s-a maturizat, în sensul studierii cu precădere a materiei Èi mai puÈin a funcÈionării sale în cadrul corpului omenesc. Vechile teorii medicale, care abordau omul ca un tot unitar, format din corp, suflet Èi spirit au fost denigrate, respinse Èi apoi uitate, fiindcă nu aveau un suport material.</p>
<p>Suntem capabili să ochim Èi să distrugem un nucleu de zecimi de milimetru din centrul creierului, dar nu suntem capabili să prevedem consecinÈele acestui act. Ne mândrim cu identificarea defectelor cromozomiale, dar habar nu avem de complexele lor mecanisme de reglare. A trebuit să apară noi generaÈii de cercetători care au reuÈit să identifice mecanisme capabile să explice cum emoÈiile negative pot afecta grav starea sănătăÈii. Îmbucurător este faptul că se dezvoltă ÈtiinÈe medicale noi, capabile să facă legătura dintre starea sufletească, secreÈia hormonală Èi sistemul nervos, care în final modifică structura organismului. Ati auzit de neuropsihofiziologie? Gasiti informatii pe internet alaturi de ofertele la promotie a magazinelor on line!</p>
<p>Cutele de pe fruntea unui om, acele riduri de expresie sunt cel mai simplu exemplu despre cum starea sufletească determină schimbări în structura corpului &#8211; mai întâi la nivel superficial, apoi la nivel profund. Când luaÈi decizii sau hotărâri, priviÈi-vă Èi în oglindă Èi urmăriÈi-vă expresia feÈei. Vă va ajuta!</p>
<p><strong>Se pot anihila sentimentele negative care ne macină sănătatea, dar nu total!</strong></p>
<p>Depinde de cum îmi raspund la întrebarea: Ce o fi mai bine, <strong>să am</strong> un statut social sau <strong>să fiu</strong> cineva în societate?</p>
<p>&#8211; Depinde deci în mare măsură „materialul clientului”, respectiv structura psihică a celui care are astfel de dorinÈe Èi sentimente. Nu le poÈi „tăia cu foarfeca”, trebuie mult timp să poÈi schimba gândirea unui individ – asta, dacă Èi el doreÈte acest lucru.</p>
<p>Pentru cei dornici să iasă din acest labirint există o mulÈime de sfaturi, din care unul singur rămâne valabil: dacă sunteÈi asaltaÈi de spaima lui <strong><em>a avea,</em></strong> dacă sunteÈi hotărâÈi să ieÈiÈi din cotidianul care vă macină, căutaÈi terapeutul cu care să rezonaÈi. Nu este nebun, instabil psihic sau „plecat cu sorcova” cel care cere ajutor. Dar este iresponsabil dacă amână acest lucru Èi este tardiv să o facă dacă se va îmbolnăvi organic. DiscuÈiile nu au omorât pe nimeni, dar medicamentele…</p>
<p>Èi pentru cei care încă mai au dubii, să se gândească la ordonarea simplă a celor două verbe. Nu merge să te joci cu cuvintele! “ExiÈti pentru că ai” sau “Ai pentru că exiÈti”! „A fi” îÈi permite să ai! De aceea, vă doresc tuturor <strong><em>să fiÈi</em></strong> sănătoÈi, ca <strong><em>să aveÈi</em></strong> parte de zile cât mai senine!</p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/despre-senectute/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Despre senectute&#8230;</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Eduard Togoreanu' src='https://secure.gravatar.com/avatar/4d9b6fee5b0c4da8042301dbcb11cea5907fc5161493609acc3c88816db3b698?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/4d9b6fee5b0c4da8042301dbcb11cea5907fc5161493609acc3c88816db3b698?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/eduard-togoreanu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Eduard Togoreanu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:t&#111;g&#111;&#114;&#101;a&#110;u&#095;e&#100;ua&#114;&#100;&#064;&#121;&#097;&#104;oo.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>