<div>
<div class="" dir="auto">
<div id="jsc_c_170" class="ecm0bbzt hv4rvrfc ihqw7lf3 dati1w0a" data-ad-comet-preview="message" data-ad-preview="message">
<div class="j83agx80 cbu4d94t ew0dbk1b irj2b8pg">
<div class="qzhwtbm6 knvmm38d">
<div class="kvgmc6g5 cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Ceea ce tratatele de psihologie postulează sub titlul de <strong>disonanÈă congnitivă</strong>, testele de filosofie morală apreciază drept ”clasică” ipocrizie sau banală contradicÈie logică. Altfel spus: inconsistenÈă morală. Omul e deprins cu acÈiuni asupra cărora nu reflectează. Are înclinaÈii pe care nu le trece prin filtru raÈional. Uneori e sincer ipocrit în sensul că pe de-o parte e medic Èi a depus jurământul lui Hipocrat, ceea ce înseamnă că nici în afară orelor de program nu face rău vreunui om Èi nu se dă în lături de la a îi salva viaÈa, pe de altă parte toarnă în omul care e el însuÈi alcool cu nemiluita, ca medic Ètie care e explicaÈia, dar nu face nimic să îndrepte lucrurile. În mod analog militanÈi ecologiÈti îÈi poluează plămânii proprii. În asemenea condiÈii, de dorit e să taci, să nu predici.</div>
<div dir="auto">Sigur că există un declaj între ideal Èi aspiraÈie, potenÈial Èi ce reuÈeÈti realmente. Nu despre asta vorbesc. Ci despre cazuri de contradicÈie directă între o morală asumată la nivel conceptual Èi acte.</div>
<div dir="auto">Cercetările mele au dus la concluzia că avem tendiÈa, toÈi, să operăm cu dublă măsură în tratamentul celorlalÈi Èi al persoanei proprii.</div>
<div dir="auto">Foarte rar cineva se poartă cu umanitatea din el la fel de bine, de delicat, de fin, de îngăduitor precum cu cea din alÈii sau invers: tinde să fie mai aspru cu sine, mai restrictiv Èi mai permisiv cu alÈii. De asemenea, cu un necunoscut de pe stradă sau cu un cunoscut pe care îl vezi o dată la zece ani e mai uÈor să fii nesincer Èi să îi spui că eÈti bine când tocmai ai aflat o veste devastatoare decât cu un apropiat.</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><strong>Minciuna, ca rabat de la adevăr, e altceva oricum decât minciuna ca nesinceritate.</strong></div>
<div dir="auto">Uneori adevărul nici nu poate fi cunoscut (nu putem spune, de exemplu, adevăruri despre viitor, pentru că nu putem avea certitudini, aÈadar orice anticipare e întrucâtva mincinoasă, orice aproximare la fel. Adevărul e unic, cert, precis etc).</div>
<div dir="auto"><img class="aligncenter size-full wp-image-36356" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/11/d9358e38d3058de2bfcc7887928c79ac-1.jpg" alt="" width="406" height="612" /></div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto">Din acest punct de vedere sunt adepta imperturbabilă a filosofiilor tradiÈionale continentale potrivit cărora &#8211; Èi aici invoc un raÈionament-pereche cu cel al lui <strong>Epicur</strong> &#8211; dacă adevărul nu are aceste atribute nu merită să poarte numele de adevăr. În mod analog el spunea că o entitate, dacă nu e atotputernică, omniscientă Èi omnibenevolentă, nu merită să poarte numele de Dumnezeu.</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">E aici o lungă paranteză care ar trebui făcută pentru semnalarea distincÈiilor dintre sinceritate Èi adevăr.</div>
<div dir="auto">Fapt e că nu avem o măsură unică în comportamentul faÈă de sine Èi de oricare dintre ceilalÈi. În funcÈie de cât de valoroase sunt relaÈiile pentru noi, ne purtăm mai bine sau mai rău, e o tendinÈă instinctivă, înnăscută, care se explică psihologic prin distincÈia care se face în sinea noastră, în psihismul arhaic, între membrul tribului (al familiei), care e ”apropiatul” Èi ”străin”, străin pe care strămoÈii l-au tratat zeci de mii de ani cu vrăjmăÈie&#8230;</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Tocmai de aceea morala kantiană e atât de importantă, dar Èi atât de greu de profesat.</div>
<div dir="auto">M-am întrebat serios zilele trecute, Èinând cont de patologiile morale de care ne tot ciocnim dacă chiar e atât de ”înnăscută”. Fără să vreau am mers pe firul raÈionamentului lui Levinas. La un moment dat m-am prins că asta fac. Evident ambii au dreptate, dar e o temă demnă de un tratat de vreo 500 de pagini.</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Problema discrepanÈei de conduită, care devine patologică, se pune atunci când într-o relaÈie simplă, conturată, în doi, ai pretenÈia de la celălalt să se poarte cu tine mai bine decât te porÈi tu cu tine Èi cu el. Un kantian ar zice: ”cu umanitatea din tine Èi din el”.</div>
<div dir="auto">Am cunoscut un domn care trăia în paralel cu patru femei, clandestin, în sensul că nu Ètiau una de alta, dar era supărat că favorita îl înÈală. Cam cât de grav zdruncinată să fie conÈtiinÈa unui om, câtă ură de sine, de semeni, câte fracturi să aibă încât să nu realizeze ce pretenÈii are?</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;">Am mai arătat Èi cu alte ocazii că pretenÈia este contrariul exigenÈei.</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><strong>O exigenÈă este să te aÈtepÈi, dacă te porÈi ca un ins responsabil, să fie Èi ceilalÈi. O pretenÈie este ca toÈi ceilalÈi să fie responsabili Èi morali, mai puÈin tu.</strong></div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">DisonanÈa cognitivă e o formă a ”prostiei” (în accepÈiunea de largă acoperire a noÈiunii), daca e să ne orientăm în paradigma psihologilor. Filosofii însă sunt sceptici Èi mai puÈin indulgenÈi.</div>
<div dir="auto">Ambele tabere afirmă însă acelaÈi lucru în plan explicativ: e vorba despre putere, despre dorinÈa de putere, despre compensarea unei ne-putinÈe, a unei slăbiciuni. De o angoasă care produce propensiunea spre acÈiunea oneroasă, mai întâi spre permisivitate Èi graÈiere interioară faÈă de iniÈierea ei Èi apoi spre instanÈierea propriuzisă.</div>
<div dir="auto">Omul îÈi construieÈte ”argumente”, raÈiuni ca să justifice cazul de exceptionalitate.</div>
<div dir="auto">Din păcate, însă, chiar dacă există Èi sunt legitime, uneori, forme de rabat de la aplicarea principiilor morale, în condiÈii de acest tip nu e nimic legitim.</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Dau celebrul exemplu, în care excepÈia se susÈine, formulat de Benjamin Constant împotriva ”fundamentalismului” moral al lui Kant într-un eseu intitulat ”UcigaÈul de la uÈă”. Adevărul nu merită spus decât celor care Ètiu cum să se poarte cu el.</div>
<div dir="auto">Tema a fost reluată postbelic de diverÈi gânditori.</div>
<div dir="auto">Avem următoarea situaÈie. Un evreu ascuns în pivniÈă Èi un nazist care îl caută la uÈă.</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><strong>Merită spus adevărul, sacrificând viaÈa acelui om?</strong></div>
<div dir="auto">E o situaÈie extremă, de legitimă apărare.</div>
<div dir="auto">E un gest de apărare Èi să eviÈi să te confesezi oricărui necunoscut Èi atunci te eschivezi, refuzând să răspunzi la întrebările lui. Nu minÈi, însă, spui NU vreau să răspund. ÎÈi exerciÈi un drept.</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;">Pe de altă parte, când acÈiunea mistificatoare nu e de camuflare, ci afirmativă, când minciuna nu ”acoperă” realitatea sau adevărul, nu le opacizează, ci tinde să le înlocuiască, vorbim oricum de alt grad de minciună. Una manipulatoare sau machiavelică.</div>
<div dir="auto">Perspectiva din care sunt făcute toate aceste obiecÈii la morala universalită este aceea a eticilor consecinÈionale, specifice societăÈii utilitariste.</div>
<div dir="auto">Trebuie să Èinem cont în primul rând, zic adepÈii acestei morale, de consecinÈele actelor noastre. În ea contează discernământul în primul rând, capacitatea de a evalua just din perspectivă morală situaÈii particulare.</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">În orice caz nu există sistem moral filosofic care să fie în contradicÈie ireconciliabilă cu celelalte.</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Minciuna sau furtul, disimularea practicate sub auspiciile supravieÈuirii sau în situaÈii limită sunt cu totul altceva decât cele iniÈiate cu premeditare. Există indivizi care se consideră exoneraÈi de aplicarea moralei comune, care se concep mai presus de ea.</div>
<div dir="auto">Un astfel de triÈor are întotdeauna ca Èel PUTEREA asupra victimei, umilirea, degradarea Èi demoralizarea ei. Vrea cu obstinaÈie să simtă ca are puteri asupra minÈii celuilalt Èi că o poate manipula. Că, poate, a fost supus cândva aceluiaÈi tratament NU E o scuză.</div>
<div dir="auto">Dacă, în morala kantiană binele e întotdeauna bună intenÈie, lipsa moralităÈii constă în această rea intenÈie. Minciuna de acest tip e intenÈie de a induce în eroare. E intenÈie de a îi da brânci celuilalt într-un coÈmar, într-o realitate falsificată, mai rea decât cea autentică.</div>
<div dir="auto">Ce e minciuna aceasta machiavelică, de tip manipulator? IntenÈia de a amăgi, de a deruta, de a îi răpi altuia puterile, de a îi zdruncina discernământul Èi instinctele.</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Onestitatea nu trebuie însă supra-evaluată. Ea nu e adevărul. Are are ceva, o doză de adevăr. Dar aÈa trebuie privite lucrurile. O doză de adevăr nu este adevărul.</div>
<div dir="auto">De cele mai multe ori adevărul nu poate fi cunoscut.</div>
<div dir="auto">Alteori nu poat fi spus.</div>
<div dir="auto">Mincinosul profită de aceste lucruri, el îÈi insinuează ÈerpeÈte veninul printre ambiguităÈi Èi subiectivisme.</div>
<div dir="auto">Minciuna e inducere în eroare, cu bună ÈtiinÈă. Diavolul e considerat în credinÈa colectivă ”amăgitorul”sau ”acuzatorul” sau Èi, Èi, succesiv.</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">De aceea buna intenÈie Èi aceea de a încuraja, de a susÈine, de ajuta un altul să devină mai bun este mai morală decât critica.</div>
<div dir="auto">De aceea iubirea de semeni, care înseamnă să vrei dezinteresat binele celuilalt (în termeni aristotelici) e mai morală decât judecata care condamnă.</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Să ne gândim la o echipă de fotbal. Care e &#8222;adevărul&#8221; despre ea? Că e de ispravă pentru ca pe teren propriu e de neînvins sau ca e mediocră pentru ca în deplasare pierde? Care e adevărul despre un organism în continuă transformare Èi influenÈat de mediu Èi de contactele cu exteriorul? Putem spune despre un om că e excepÈional pentru că atunci când e încurajat Èi apreciat se comportă impecabil sau că e jalnic pentru că atunci când e depreciat are eÈec după eÈec?</div>
<div dir="auto">Cine e cel ”adevărat”? Cel încurajat Èi apreciat care devine strălucitor pentru ca i se dă credit sau cel hulit care se tot împiedică Èi cade?</div>
<div dir="auto">IntenÈia bună poate rata adevărul sau cunoaÈterea, dar nu răneÈte, nu defavorizează. Ea dă putere. Or spiritul profitor, machiavelic, imoral despre care am discutat mai sus acÈionează în sens contrar: caută să destabilizeze Èi să înfrângă, să distrugă puterea celuilalt.</div>
<div dir="auto">Mă îngrozeam în copilărie când vedeam că unii umileau câte un inocent pretinzând că o fac cu bună intenÈie. Când vedeam profesori abuzând elevi sub pretextul bunei intenÈii&#8230;</div>
<div dir="auto">Dacă nu îi pot spune altuia o vorbă bună, cu toată credinÈa, atunci taci!</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">***</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Revin la distincÈia cu care am început articolul. În plan teoretic sunt mai uÈor de deznodat Èi descâlcit lucruile prin echivalări semantice Èi traduceri iscusite&#8230; Dar practic?!</div>
<div dir="auto">Când vezi, chiar Èi frunzărind pagini virtuale, cum una Èi aceeaÈi persoană îi gratulează cu inimioare Èi pe cei de la putere, Èi pe opozanÈi, Èine Èi cu stânga, Èi cu dreapta, Èi în general cu toate taberele te întrebi:</div>
<div dir="auto">&#8211; Să fie oare un iluminat? atât de înÈelept încât a ajuns ca rabinul din poveste să dea dreptate tuturor?</div>
<div dir="auto">&#8211; E speriat de adversitate Èi se dă bine cu toată lumea? Are o strategie de apărare maladivă?</div>
<div dir="auto">&#8211; E un mare pacifist? un adevărat <strong>Mahatma Gandhi?</strong></div>
<div dir="auto">&#8211; E caz de ipocrizie Èi oportunism?</div>
<div dir="auto">&#8211; Sau doar de prostie Èi incultură, de lipsă de discernământ?</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Din această dilemă nu există ieÈire.</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">Ce fel de dialog sau de relaÈie poÈi avea cu o persoană care nu are convingeri ferme, nu poate lua deci decizii?</div>
<div dir="auto">Cum poÈi avea încredere într-un om care vrea să stea în toate luntrile?</div>
<div dir="auto">Dar în cineva care face crize de disperare că îl înÈală cea pe care o înÈeală Èi care, deÈi minte de îngheaÈă apele, suferă că e minÈit?</div>
<div dir="auto"></div>
</div>
<div dir="auto">Citiţi şi despre prietenie <a href="https://bel-esprit.ro/prietenie-si-arta-de-jongla-cu-diferente-ireductibile/" target="_blank" rel="noopener">aici.</a></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div id="jsc_c_171" class="l9j0dhe7">
<div class="l9j0dhe7">
<div class="bp9cbjyn cwj9ozl2 j83agx80 cbu4d94t ni8dbmo4 stjgntxs l9j0dhe7 k4urcfbm">
<div class="do00u71z ni8dbmo4 stjgntxs l9j0dhe7">
<div class="pmk7jnqg kr520xx4"></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ilinca Bernea' src='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ilinca-bernea/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ilinca Bernea</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#102;&#105;&#108;&#111;zof&#105;e&#064;g&#109;a&#105;l&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>