<h4>Joseph Pulitzer &#8211; pentru că oamenii citesc Èi ne cred</h4>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Mi-am petrecut întreaga viaţă în slujba jurnalismului, pe care îl consider una dintre cele mai nobile şi importante profesii. Responsabilitatea noastră, a tuturor jurnaliştilor, este extrem de mare, pentru că oamenii citesc Èi ne cred”</em></strong>.</p>
<p style="text-align: center;"><img class="aligncenter size-medium wp-image-32962" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/joseph_pulitzer-205x300.jpg" alt="" width="205" height="300" /><em>Joseph Pulitzer (n.<time datetime="1847-04-10">10 aprilie 1847 &#8211; d.<time datetime="1911-10-29">29 octombrie 1911)</time></time></em></p>
<p>Născut la 10 aprilie 1847, în localitatea maghiară Mako (Macău), situată pe malul MureÈului, în apropierea graniÈei Ungariei cu România, <strong>Joseph Pulitzer</strong> a fost fiul unei familii înstărite de negustori evrei maghiari. A copilărit la Budapesta Èi a fost educat în Ècoli private, conform <a href="http://www.pulitzer.org/" target="_blank" rel="noopener">pulitzer.org, </a> unde a studiat franceza Èi germana.</p>
<p>După moartea tatălui, negoÈul familiei a intrat în faliment Èi adolescentul a încercat să se înroleze în armata austriacă Èi în cea britanică, fiind însă respins din cauza vederii slabe Èi, în general, a sănătăÈii firave. A fost recrutat, în cele din urmă, de armata unionistă, pentru a participa la Războiul Civil din Statele Unite.</p>
<p>A ajuns în Boston în 1864, la vârsta de 17 ani – după cum spune legenda, Pulitzer a sărit de pe vapor Èi a înotat până la Èărm, pentru a păstra bonificaÈia de recrutare, în loc să i-o cedeze agentului. Ulterior, s-a înrolat în Cavaleria Lincoln, într-un regiment compus în mare parte din imigranÈi germani Èi a luptat un an de partea Nordului.</p>
<h4>Èi-a construit o reputaÈie de jurnalist</h4>
<p>După război, a încercat diverse slujbe, dar nimic nu i se potrivea pentru că era prea plăpând pentru munci grele Èi prea mândru Èi temperamental pentru a primi ordine. În St. Louis, Missouri, a lucrat ca hamal, catârgiu Èi ospătar la faimosul restaurant Tony Faust, frecventat de membrii SocietăÈii Filozofice, ale căror discuÈii îl fascinau.</p>
<p>ÎÈi petrecea timpul liber la Biblioteca Mercantilă, unde studia engleza Èi dreptul, citea cu pasiune Èi juca Èah. Aici a fost remarcat de editorii unui cotidian de limbă germană, <em>Westliche Post</em>, care l-au poreclit ”Shakespeare”, datorită profilului său neobiÈnuit, Èi i-au oferit un post de reporter în 1868.</p>
<p>În acelaÈi an, Pulitzer a fost admis în barou, însă engleza stricată Èi înfăÈiÈarea mai ciudată nu atrăgeau clienÈii. În schimb, a dovedit un fler aparte pentru munca de reporter. Lucra 16 ore pe zi Èi a avansat rapid: la numai 25 de ani, devenise editor Èi îÈi construise o reputaÈie de jurnalist neobosit Èi întreprinzător.</p>
<p>În 1878, el a ajuns proprietarul publicaÈiei ”St. Louis Post-Dispatch”. Patronul ziarului ”Westliche Post” &#8211; John A. Dillon a fost de acord să unifice ziarul său cu cel al lui Pulitzer, astfel, la 12 decembrie 1878 apărea noul ”St. Louis Post and Dispatch”. Numele a fost scurtat devenind ”The Post-Dispatch”, iar numărul de pagini a crescut de la 4 la 8.</p>
<p>El considera ziarul un instrument al adevărului, însă, în timp, Èi-a făcut numeroÈi inamici. Tirajul ziarului a crescut la câteva mii devenind un succes de presă.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h4>The New York World</h4>
<p>Sănătatea sa a început să se degradeze la începutul anilor 1880 (a orbit în 1889). În acest context, Pulitzer s-a hotărât să cumpere ziarul <em>”New York World”</em> de la omul de afaceri Jay Gould, care pierdea zeci de mii de dolari pe an încercând să-l publice. Familia Pulitzer s-a mutat la New York, unde a construit pentru publicaÈia sa o un sediu de 16 etaje, cea mai înaltă clădire din oraÈ în acel moment (1890).</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-32969" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/cladirea_Pulitzer_NY-300x143.jpg" alt="" width="300" height="143" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>Clădirea Pulitzer – New York, NY – ca. 1905</em></span></p>
<p>Ignorându-Èi problemele de sănătate, <strong>Pulitzer</strong> a fost absorbit de relansarea ziarului, pentru care a folosit aceleaÈi tehnici cu care crescuse tirajul <em>Post-Dispatch</em>: a dus campanii împotriva corupÈiei publice Èi private Èi a fost un pasionat cruciat împotriva guvernanÈilor necinstiÈi, un ziarist care nu căuta senzaÈionalul pentru a fi competitiv; a folosit pentru prima oară ilustraÈiile color, fiind un vizionar care a îmbogăÈit pe deplin această profesie. Strategia lui a avut din nou succes, iar <em>The World</em> a devenit cel mai răspândit ziar din Èară.<img class="aligncenter size-medium wp-image-32964" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/Joseph_Pulitzer_the_world-246x300.jpg" alt="" width="246" height="300" /></p>
<p>Motto-ul lui <strong>Pulitzer</strong>, afiÈat în redacÈie, era ”Precizie! Concizie! AcurateÈe!”. El considera că faptele trebuie relatate simplu Èi direct.</p>
<p>Prin intermediul <em>The World</em>, Pulitzer a organizat o campanie de strângere de fonduri pentru construirea unui soclu la intrarea în portul New York, făcând astfel posibilă instalarea Statuii LibertăÈii, aflată încă în FranÈa.</p>
<h4>Premiile Pulitzer</h4>
<p>Joseph Pulitzer a fost primul care a solicitat pregătirea jurnaliÈtilor la nivel universitar, într-o Ècoală de profil, iar influenÈa durabilă a premiilor care-i poartă numele poate fi atribuită perspicacităÈii sale vizionare.</p>
<p>Joseph Pulitzer a murit la 29 octombrie 1911, pe fondul unei insuficienÈe cardiace, la vârsta de 64 de ani. Prin testamentul său, el a donat două milioane de dolari în vederea înfiinÈării <em>Ècolii de Jurnalistică de la Universitatea Columbia</em> (deschisă la 30 septembrie 1912) Èi a fondat <strong><em>premiile Pulitzer</em></strong>, cele mai prestigioase distincÈii pentru jurnalism.</p>
<p>În prezent, premiile sunt acordate, anual, la 21 de categorii.</p>
<p>Prevederile sale iniÈiale stipulau patru premii pentru jurnalism, patru pentru literatură Èi teatru, unul pentru educaÈie Èi cinci burse de studiu.</p>
<p>Ècoala de jurnalism a fost fondată în 1912, la un an de la moartea sa, însă primele premii Pulitzer au fost conferite abia în 1917. Pentru a putea continua finanÈarea programului, Universitatea Columbia a creat între 1978-1980 un al doilea fond de investiÈii, constituit din donaÈii publice, la care se adaugă anual sumele strânse din taxa de înscriere.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-32967" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/statuia_pulitzer_mako-300x183.jpg" alt="" width="300" height="183" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>Statuia lui Joseph Pulitzer, din oraÈul natal, Máko</em></span></p>
<p style="text-align: center;"><em>”Dincolo de cunoaÈtere, de Ètiri, de inteligenÈă, inima Èi sufletul unui ziar rezidă în sensul lui moral, în curajul Èi în integritatea lui, în umanitatea lui, în empatia pentru cei oprimaÈi, în independenÈa Èi devotamentul pentru binele public.”</em></p>
<p>foto sursa</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;&#117;&#109;in&#105;&#116;&#097;.&#103;iu&#114;&#103;&#105;u&#046;a&#064;g&#109;ail&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>