<p>„<strong>Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă.</strong>”, spune Mântuitorul.</p>
<p>Joia Mare din Săptămâna Patimilor, zi însemnată în calendarul ortodox, are o semnificaÈie aparte pentru toÈi cei care petrec aceste zile în rugăciune Èi post. Evenimente importante din viaÈa Mântuitorului s-au petrecut în această zi: <strong>despre spălarea picioarelor ucenicilor de către <a href="https://bel-esprit.ro/l-ai-vazut-vreodata-pe-isus-conversatii-imaginare-cu-einstein/" target="_blank" rel="noopener">Mântuitorul</a>, Cina cea de Taină, Rugăciunea cea mai presus de fire în <a href="https://bel-esprit.ro/vasile-voiculescu/" target="_blank" rel="noopener">grădina Ghetsimani</a> şi trădarea Domnului de către Iuda</strong>, aflăm recitind Noul Testament, care poate fi primul ritual cu care să începem dimineaÈa aceasta.</p>
<h4>Iată-le:</h4>
<p><strong>Ioan 13, 1-17</strong></p>
<p><strong>,,<em>După ce le-a spălat picioarele şi Şi-a luat hainele, S-a aşezat iar la mas[ şi le-a zis: Înţelegeţi ce v-am făcut Eu? Voi Mă numiţi pe Mine: Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt. Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori ca să spălaţi picioarele unii altora; Că v-am dat vouă pildă, ca precum v-am făcut Eu vouă, să faceţi şi voi.</em>”</strong>(IOAN 13,12-15)</p>
<p><strong>Cina cea de Taină (aşezarea Sfintei Cuminecături &#8211; Matei 26, 20-30; Marcu 14, 17-31; Luca 22, 14-38; Ioan 13)</strong></p>
<p><strong>„<em>Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceţi întru pomenirea Mea. Asemenea şi paharul, după ce au cinat,</em> <em>zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi.”</em></strong>(LUCA 22,19-20)</p>
<div id="attachment_9137" style="width: 573px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-9137" class="wp-image-9137 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/0c22df5bb3eb20017a30b4d8d6730c99.jpg" alt="tumblr.com" width="563" height="376" /><p id="caption-attachment-9137" class="wp-caption-text">Cina cea de taină &#8211; Leonardo da Vinci (1494-1498)</p></div>
<p><strong>Rugăciunea cea mai presus de fire, în Grădina Ghetsimani (Matei 26, 36-46; Ioan 17)</strong></p>
<p><strong>„<em>Precum M-ai trimis pe Mine în lume, şi Eu i-am trimis pe ei in lume. Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei sa fie sfinţiţi întru adevăr. Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, că toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea sa creadă ca Tu M-ai trimis. Si slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca sa fie una, precum Noi una suntem: Eu intru ei şi Tu intru Mine, ca ei sa fie desăvârşiţi întru mine, si ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis Èi că i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine.”</em></strong>(IOAN 17, 17-23)</p>
<div id="attachment_9138" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-9138" class="size-full wp-image-9138" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/c0c5285331f8a78f8e3dd81e987250f2.jpg" alt="ebay.com" width="564" height="791" /><p id="caption-attachment-9138" class="wp-caption-text">Rugăciunea din Grădina Ghetsemani</p></div>
<p><strong>Trădarea Domnului de către Iuda (Matei 26, 47-56)</strong></p>
<p><strong>„<em>Si pe când vorbea încă, iată a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, şi împreună cu el mulţime multă, cu săbii si cu ciomege, de la arhierei Èi de la bătrânii poporului. Iar vânzătorul le-a dat semn, zicând: Pe care-L voi săruta, Acela este! Puneţi mâna pe El. Şi îndată, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucură-Te, Învăţătorule! Èi L-a sărutat.</em></strong></p>
<p><strong><em>Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci ei, apropiindu-se, au pus mâinile pe Iisus Èi L-au prins.”</em></strong>(MATEI 26,47-50)</p>
<div id="attachment_9139" style="width: 525px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-9139" class="size-full wp-image-9139" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/31a56ad7a4817812c2bc47c26988f5f6.jpg" alt="wikiart.org" width="515" height="800" /><p id="caption-attachment-9139" class="wp-caption-text">Duccio di Buoninsegna 1308-11 &#8211; Museo dell&#8217;Opera del Duomo, Siena</p></div>
<p>În Biserică, se citesc cele 12 Evanghelii (Denia) Èi are loc ceremonia scoaterii Sfintei Cruci din altar, în naosul bisericii. Cuvintele preotului sunt: &#8222;<strong>Astăzi S-a spânzurat pe lemn Cel Ce a întins pământul pe ape</strong>&#8222;. Sfânta Cruce rămâne în mijlocul bisericii până vineri, când este readusă în Sfântul Altar.</p>
<p>Rugăciunea acestei zile aduce credinciosului puterea mântuirii Èi aduce liniÈte spiritului:</p>
<p><strong><i>&#8222;Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, Care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă, cu ucenicii Tăi, şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor şi ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: „Luaţi, mâncaţi şi beţi, că acestea sunt Trupul şi Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre&#8217;.</i></strong></p>
<p><strong><i>Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăţesti împreună cu El în veci, ca Unul-Născut Fiul Său preaiubit. Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi, ca să-mi plâng păcatele.</i></strong></p>
<p><strong><i>Darul Tau cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele şi să curăţească inima şi sufletul meu, ca aşa, cu vrednicie, cu curăţie şi cu umilinţă să mă împărtăşesc cu Sfintele Tale Taine, acum şi în timpul morţii mele, iar în ora despărţirii mele, cu bucurie să se suie sufletul meu la Tine, fără de nicio frică, întrebare sau împiedicare să trec vămile văzduhului, intrând în mărirea Ta cea cerească. Ajută-mi, Doamne, ca să Te măresc în veci, să mă închin Numelui Tău Celui Sfânt. Amin&#8221;.</i></strong></p>
<h4><strong>Ce este credinÈa, dacă mai era nevoie să ne amintim? </strong></h4>
<p><strong>„<em>Nu este un vis omenesc sau o iluzie. Credinţa este lucrarea lui Dumnezeu în noi. Ea ne strămută în lumea divină pentru renaşterea noastră în Dumnezeu. Ea îl omoară pe vechiul Adam din noi şi ne face o făptură nouă, ne recreează inima, curajul, înţelegerea şi toate celelalte faţete ale personalităţii. <a href="https://bel-esprit.ro/pictura-sacra/" target="_blank" rel="noopener">Credinţa</a> vine prin lucrarea Duhului Sfânt. Ea implică o putere de viaţă care ne împinge irezistibil spre bine. Credinţa nu întreabă care sunt faptele bune ce trebuiesc făcute, ci trece la înfăptuirea lor fără nici un fel de întrebare.</em>&#8222;</strong> <strong>Martin Luther</strong></p>
<p>*******</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">”<em><strong>În Joia Mare, numită la români Èi Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, sau JoimăriÈa, se prăznuieÈte spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani Èi vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile, creÈtinii merg la bisercă la Denia celor 12 Evanghelii.</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>Dar este Èi ziua în care se înro;esc ouăle. TradiÈia spune că ouăle înroÈite sau împistrite în această zi nu se strică tot anul. Cojile de ceapă, zeama de sfeclă, frunzele de măr sau corn, coaja de prun, măceÈ sau arin dădeau nuanÈe de roÈu. Aliorul, brânduÈele, frunzele de mesteacăn, coaja de păr, socul, sunătoarea sau Èovârful iscau străluciri de galben Èi auriu, viorelele colorau ouăle în albastru, iar verdele se ivea din fierberea lor în zeamă de muguri de măr pădureÈ, coajă de arin sau măr dulce, frunze de nuc sau flori precum drobiÈa, răchiÈica Èi ruja. Toate aceste plante erau culese după un anumit ritual, în momentele cele mai favorabile din an, păstrate cu grijă până în Săptămâna Patimilor Èi pregătite după reÈete ce nu aveau voie să dea greÈ.</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>Unele gospodine puneau pe ouă o frunză, apoi le legau într-un ciorap subÈire Èi aÈa le fierbeau, ca sa iasă &#8222;cu model&#8221;. Luciul li se dădea Ètergându-le, după ce s-au fiert, cu slănină sau cu untură.</strong></em></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><em><strong>SuperstiÈii, legende Èi tradiÈii din Joia Patimilor</strong></em></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><em><strong>CreÈtinii amintesc de câteva legende referitoare la înroÈirea ouălor. Cea mai cunoscută spune că, întâlnindu-se cu fariseii, Maria Magdalena le-a spus că Hristos a înviat. Iar ei au răspuns că atunci va invia Hristos, când se vor înroÈi ouăle din coÈul ei. Èi îndată, ouăle s-au făcut roÈii. Altă legendă spune că, sub crucea pe care a fost răstignit Hristos, Maria Magdalena a pus un coÈ cu ouă Èi ele s-au înroÈit de la sângele ce cădea din rănile Domnului.</strong></em></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><em><strong>Referitor la tradiÈiile Èi superstiÈiile românilor legate de această zi, amintim câteva regăsite în mai toate zonele Èării:</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>&#8211; Nu se aduc flori galbene în casă că nu se mai ouă găinile</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>&#8211; Femeile în vârstă spală picioarele celor tineri din casă</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>&#8211; La biserică când se citesc cele 12 evanghelii, să se facă un nod la baieră pentru fiecare evanghelie citită, Èi aÈa se va scăpa de bolile avute</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>&#8211; Fetele tinere fac 12 noduri la o aÈă; la fiecare nod se pune o dorinÈă Èi când aceasta s-a împlinit, nodul se desface. AÈa se Èine ascunsă sub pernă.</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>&#8211; Nu se spală rufe</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>&#8211; La femeile care nu au terminat de tors cânepa, vine JoimăriÈa sa vadă de ce nu au lucrat. Iar daca le prinde dormind, le va face neputincioase să lucreze tot anul.</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>-În Joia Mare se face ultima pomenire a morÈilor din Postul Mare.</strong></em></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><em><strong>Se fac în curÈi sau la morminte focuri pentru morÈi din boz sau nuiele</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>&#8211; În unele sate se strigă peste sat. Flăcăul satului comunică abaterile fetelor Èi feciorilor din Postul Mare.</strong></em>”</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t69/1.5/16/270d.png" alt="âï¸" width="16" height="16" /></span>Text documentat de <strong>Camelia Repede</strong>, muzeograf Muzeul ASTRA .</div>
<div dir="auto"></div>
<h2 dir="auto" style="text-align: center;"><strong>Despre Joia Mare</strong></h2>
<div dir="auto">
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto"><strong><em>”Joia Mare din Săptămâna Patimilor este foarte însemnată. Se mai numeşte Joia Neagră sau Joimăriţă. Cine n-a terminat de tors nici că mai toarce. Joimăriţa le pedepseşte pe femeile leneşe, le bate peste degete şi le arde cânepa netoarsă. Pe unele pur şi simplu le fură, le frige şi le mănâncă. Când Joimăriţa nu se manifestă explicit, o fac, pe alocuri, colindătorii: ei controlează torsul, îşi bat joc de leneşi şi chir ard fuioarele netoarse.</em></strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong><em>Nu se lucrează în această zi. Se face, în schimb, borş. Borşul din Joia Mare ţine tot anul. Cine doarme în această zi va fi leneş şi netrebnic, adică nu va fi bun de treabă, până în anul următor. Fetele fac iar vrăji, ca să fie plăcute băieţilor.</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>Pentru morţi se fac focuri din vreascuri rupte cu mâna, netăiate. Pe lângă foc se aşează scaune, se pune pâine cu vin, se tămâiază. În această zi morţii se pregătesc să vină pe pământ, aşa că trebuie să fie ajutaţi şi primiţi bine. Pe morminte se varsă apă şi se pun lumânări şi aşchii de lemn aprinse. Copiii umblă prin sat cu toaca şi cântă:</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>Toacă tocănelele,</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>Joi, Joimărelele.</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>Paşte popa vacile</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>Pe toate ogaşele,</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>Duminică-i Paştele.</em></strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong><em>În Joia Mare cade Nunta urzicilor. Din momentul în care înfloresc, urzicile nu mai sunt bune de mâncat. În unele locuri există obiceiul de <;strigare peste sat>;, asemănător celui de la Lăsata Secului. Tinerii se strâng şi, într-o formă ce poate aminti unui orăşean de brigăzile de agitaţie, fac publice greşelile celor păcătoşi.</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>Iată o mostră de dialog:</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>&#8211; Vai de mine, măi!</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>&#8211; Ce ţi-e ţie, măi?</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>&#8211; Că mă doare capul&#8230;</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>&#8211; Pentru ce te doare capul?</em></strong></div>
<div dir="auto"><strong><em>&#8211; Pentru că Constantinu Nuţului s-a îmbătat la făgădău (cârciumă) şi&#8230;</em></strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong><em>În Joia Mare femeile vopsesc ouăle. Cele roşii se numesc merişoare. Cele cu modele se numesc, de la o zonă la alta, ouă împistrite, încondeiate, scrise, pictate ( pictate cu ceară ), muncite, chinuite. Legendele despre ouăle de Paşte sunt foarte numeroase. Primul ou încondeiat de încercare se numeşte <;cearcă>;. Se vopsesc şi ouă negre dar mai rar. Numele motivelor de pe ouă sună familiar: brâul popii, suveica, oala legată, crucea rusească, roata carului, mânecă sucită, floarea Paştelui, brăduţul, cercelul doamnei, lintea, garoafa, frunza nucului, ghiocelul, grâul câmpului, calea rătăcită, fluturul, peştele, păianjenul, laba gâştei, aripioara, berbecele, unghia caprei, urechile iepurelui, creasta cocoşului, laba broaştei, laba racului, laba cârtiţei, inelul ciobanului, cârja, steaua, fluierul ciobanului, pălăria neamţului&#8230;.În lumea oraşului, care este domeniul unde omul obişnuit ţine cu atâta minuţie socoteala ornamentelor?</em></strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong><em>Ouăle muncite nu se dau de pomană &#8211; nu le primeşte Dumnezeu. Unele sunt pline, deci se pot mânca, altele, goale, se înşiră pe aţă şi se pun la icoană. Scrisul ouălor se plăteşte. Femeile mai pricepute îl fac şi pentru alte case. Se plăteşte pe claie. O claie numără 30 de ouă. Numai oul roşu se duce la câmp; el se păstrează peste an ca să te apere de farmece. Şi Dracu tot de ouăle roşii se interesează. Cică el de două lucruri întreabă: dacă oamenii mai colindă şi dacă mai fac ouă roşii. Când n-or mai face asta, Dracu devine stăpân peste lume.</em></strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong><em>Există şi o rândului a ciocănitului. Se crede că oamenii care ciocnesc între ei ouă de Paşte se întâlnesc pe lumea cealaltă. Se ciocneşte capul cu capul şi dosul cu dosul. În prima zi de Paşte se ciocneşte numai cap cu cap. Cel mai mic (în vârstă, în importanţă) ţine oul şi cel mare îl ciocneşte: Hristos a înviat!, Adevărat a-nviat!. Se ciocneşte şi pe luate – cine sparge oul are voie să-l ia, iar dacă partenerul refuză să i-l dea, pe lumea cealaltă îl va mânca stricat şi uns cu păcură. După unii ouăle se ciocnesc până la ÎnălÈare. Alţii cred că mai poţi s-o faci de Duminica Mare a Rusaliilor. A observat cineva că spargerea ouălor este un gest violent?”</em></strong></div>
<div dir="auto"></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<h3 dir="auto" style="text-align: center;"><strong>Fragment din ”Ghidul sărbătorilor româneÈti” (Humanitas, 1998) &#8211; <a href="https://www.irinanicolau.online/biografie" target="_blank" rel="noopener">Irina Nicolau</a></strong></h3>
</div>
</div>
<div dir="auto"></div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pco&#110;&#099;&#117;&#114;s&#064;&#121;&#097;&#104;oo.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>