<p><strong><em>Hermann Hesse</em></strong> (2 iulie 1877 – 9 august 1962) este unul dintre scriitorii germani cei mai cunoscuÈi. Celebritatea i se datorează romanelor sale <strong><em>Der Steppenwolf</em> (<em>Lupul de stepă</em>), <em>Das Glasperlenspiel</em> (<em>Jocul cu mărgele de sticlă</em>)</strong> – pentru care a primit <a href="https://www.nobelprize.org/prizes/literature/1946/hesse/speech/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Premiul Nobel pentru Literatură</strong></a> pe anul 1946 – Èi <strong><em>Siddhartha</em></strong>, un roman ilustrativ pentru interesul lui Hesse în studierea budismului, filozofie care l-a preocupat în mod deosebit. În 1911, Hesse a călătorit în India, unde a petrecut timp într-un <a href="https://bel-esprit.ro/moartea-nu-e-decat-o-alta-forma-de-iubire/" target="_blank" rel="noopener">ashram</a> spiritual. Această experienÈă a avut o influenÈă semnificativă asupra operei sale Èi a filozofiei sale de viaÈă.</p>
<p>MotivaÈia juriului Nobel a atins doar câteva aspecte mai degrabă exterioare viziunii sale artistice, justificând alegerea sa <em><strong>„pentru inspiratele scrieri care, crescând în îndrăzneală Èi putere de pătrundere, exemplifică idealuri umanitare clasice Èi înalte calităÈi ale stilului”</strong>.</em></p>
<p>În 1946, Hesse a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, dar a refuzat să-l accepte. El a motivat refuzul prin dorinÈa de a evita etichetarea Èi manipularea comercială a operei sale.</p>
<p>”<strong>Deoarece laureatul nu a putut fi prezent la banchetul Nobel de la Primăria din Stockholm, la 10 decembrie 1946, discursul a fost citit de Henry Vallotton, ministrul elveÈian.</strong></p>
<p>(Traducere)</p>
<p><em>Regretăm profund că boala îl reÈine pe Hermann Hesse în ElveÈia. Dar gândurile sale sunt cu noi, iar recunoÈtinÈa sa vorbeÈte prin acest mesaj pe care m-a rugat să vi-l citesc: &#8222;<strong>TrimiÈând salutări cordiale Èi respectuoase la adunarea dumneavoastră festivă, aÈ dori înainte de toate să-mi exprim regretul de a nu putea fi oaspetele dumneavoastră în persoană, pentru a vă saluta Èi pentru a vă mulÈumi. Sănătatea mea a fost întotdeauna delicată Èi am rămas un invalid permanent din cauza afecÈiunilor din anii de după 1933, care mi-au distrus munca de o viaÈă Èi m-au împovărat mereu Èi mereu cu sarcini grele. Dar mintea mea nu a fost distrusă Èi mă simt apropiat de dumneavoastră Èi de ideea care a inspirat FundaÈia Nobel, ideea că mintea este internaÈională Èi supranaÈională, că ea trebuie să servească nu războiul Èi anihilarea, ci pacea Èi reconcilierea.</strong></em></p>
<p><strong><em>TotuÈi, idealul meu nu este estomparea caracteristicilor naÈionale, care ar duce la o umanitate uniformă din punct de vedere intelectual. Dimpotrivă, fie ca diversitatea în toate formele Èi culorile să trăiască mult timp pe acest drag pământ al nostru. Ce lucru minunat este existenÈa mai multor rase, a mai multor popoare, a mai multor limbi Èi a mai multor varietăÈi de atitudini Èi perspective! </em></strong></p>
<p><strong><em>Dacă simt ură Èi o duÈmănie ireconciliabilă faÈă de războaie, cuceriri Èi anexiuni, o fac din multe motive, dar Èi pentru că atât de multe realizări ale civilizaÈiei umane crescute organic, foarte individuale Èi bogat diferenÈiate au căzut victime acestor puteri întunecate. Îi urăsc pe marii simplificatori Èi iubesc sentimentul de calitate, de măiestrie inimitabilă Èi de unicitate. </em></strong></p>
<p><strong><em>Prin urmare, în calitate de oaspete Èi coleg recunoscător al dumneavoastră, vă adresez salutul meu pentru Suedia, Èara dumneavoastră, pentru limba Èi civilizaÈia ei, pentru istoria ei bogată Èi mândră Èi pentru perseverenÈa ei în menÈinerea Èi modelarea naturii sale individuale. Nu am fost niciodată în Suedia, dar, timp de decenii, multe lucruri bune Èi amabile mi-au venit din Èara dumneavoastră, de la acel prim cadou pe care l-am primit de la ea: a fost acum patruzeci de ani Èi a fost o carte suedeză, un exemplar din prima ediÈie a legendei lui Hristos, cu o dedicaÈie personală a Selmei Lagerlöf. </em></strong></p>
<p><strong><em>În decursul anilor au existat multe schimburi valoroase cu Èara dumneavoastră, până când acum m-aÈi surprins cu ultimul mare cadou. PermiteÈi-mi să exprim profunda mea recunoÈtinÈă.&#8221;</em></strong></p>
<p>Înaintea discursului, <strong>Sigurd Curman</strong>, preÈedintele Academiei Regale de ÈtiinÈe, a făcut următoarele observaÈii: &#8222;Hermann Hesse Èi-a continuat lupta împotriva acestor microbi ai sufletului în domeniul literaturii. El s-a străduit, în poemele Èi povestirile sale rafinate din punct de vedere stilistic, să ne arate calea de a ne ridica din această mocirlă. El ne strigă tuturor motto-ul tânărului Joseph Knecht în Das Glasperlenspiel: &#8222;Transzendieren!&#8221;. Avansează, urcă mai sus, cucereÈte-te pe tine însuÈi! Pentru că a fi om înseamnă să suferi o dualitate incurabilă, să fii atras deopotrivă de bine Èi de rău. Èi putem atinge armonia Èi pacea doar atunci când am ucis egoismul din noi. Acesta este mesajul lui Hesse către oamenii unei epoci răvăÈite, care răsună de strigăte de autodepăÈire din Est Èi din Vest. În principal, ca filosof profund Èi critic îndrăzneÈ al perioadei contemporane din povestirile sale, Hesse merită Premiul Nobel.<em>&#8222;</em></p>
<p>După cum se Ètie, Hesse a trecut prin perioade de depresie Èi anxietate, iar aceste experienÈe personale au avut o influenÈă semnificativă asupra operei sale literare. În romanul său <strong>&#8222;Lupul de stepă&#8221;</strong>, de exemplu, el explorează teme legate de alienare, dualitatea umană, căutarea sinelui, alienarea Èi aspiraÈia către libertatea interioară, suferinÈa mentală Èi căutarea de sine:</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Niciun om nu poate scăpa de propria-i individualitate. DeÈi s-ar refugia într-o peÈteră, departe în munÈi, va fi mereu însoÈit de umbra sa.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Nu e nimic în lume care să facă atât de mult rău ca ignoranÈa conÈtientă Èi neÈtiinÈa conÈtientă.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Când mă uit în oglindă Èi văd un chip de om, aceasta e întotdeauna o întâmplare nefericită. Pentru că eu nu sunt un om, ci un lup de stepă.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Dacă e să ai sau să nu ai, nu e totuna, dar dacă n-ai nimic, înseamnă că eÈti liber. Cel care nu are nimic nu e obligat să fie nimic, aÈa cum e cel ce are.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;De ce să trăiesc în viaÈă dacă n-o să trăiesc în visul meu?&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Fericirea Èi nefericirea sunt numai stări ale minÈii Èi nu depind de circumstanÈe exterioare.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Nimic nu mă sperie mai tare decât gândul că Dumnezeu este drept Èi corect.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Nu poÈi să înÈelegi nimic cu mintea ta. PoÈi să înÈelegi numai cu sufletul tău.&#8221;</strong></em></p>
<div id="attachment_11495" style="width: 573px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-11495" class="size-full wp-image-11495" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/07/hesse.jpg" alt="" width="563" height="793" /><p id="caption-attachment-11495" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<p>Mai mult decât atât, Hesse este un erudit, un pasionat al domeniilor spiritualităÈii de tip clasic, dovada fiind nu doar în lecturile sale atât de diverse, cât Èi în modul profund în care a asimilat întreaga învăÈătură, restituind-o umanităÈii într-o variantă pe cât de simplă în expresie, pe atât de tulburătoare în adevărurile ascunse dincolo de lumea textului propriu-zis, la nivelurile lui simbolice. Nu doar în proza cu caracter alegoric, ci Èi în poeme:</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><strong><em>În mâini cu jocul lui de perle colorate </em></strong><br />
<strong><em>şade-aplecat, în ţara cu armate </em></strong><br />
<strong><em>de ciumă şi război. Peste ruine </em></strong><br />
<strong><em>cresc iederi şi pe ele zumzăie albine. </em></strong><br />
<strong><em>Psalmi în surdină, o sleită pace, </em></strong><br />
<strong><em>străbate lumea, senectutea care tace. </em></strong><br />
<strong><em>Bătrânul numără pestriţele mărgele, </em></strong><br />
<strong><em>ici una albă sau albastră apucând </em></strong><br />
<strong><em>şi alegând după mărime dintre ele </em></strong><br />
<strong><em>le potriveşte-n cercul lor pe rând. </em></strong><br />
<strong><em>El, mare altădată în jocul cu simboluri, </em></strong><br />
<strong><em>maestrul multor limbi şi-al multor arte, </em></strong><br />
<strong><em>cunoscător al lumii, umblat până departe, </em></strong><br />
<strong><em>bărbat vestit, ştiut chiar şi la poluri, </em></strong><br />
<strong><em>de-nvăţăcei, colegi, mereu înconjurat, </em></strong><br />
<strong><em>acum e singur şi bătrân şi obosit. </em></strong><br />
<strong><em>Nici un discipol nu-i mai cere sfat, </em></strong><br />
<strong><em>nici un maestru la dispută nu-l doreşte. </em></strong><br />
<strong><em>S-au dus şi temple, bibliotecile-au pierit </em></strong><br />
<strong><em>şi şcolile Kastaliei la fel. El odihneşte </em></strong><br />
<strong><em>printre ruine, cu mărgelele în mână. </em></strong><br />
<strong><em>Hieroglife, ce-altă dată nesfârşit </em></strong><br />
<strong><em>de multe îi spuneau, azi cioburi colorate, </em></strong><br />
<strong><em>i se rostogolesc acum, neauzit </em></strong><br />
<strong><em>din mâinile bătrâne, în ţărână&#8230;</em></strong></p>
<p>(<strong>Ultimul jucător cu mărgelele de sticlă</strong>, traducere Dan Dănilă)</p>
<p>Două perspective de lectură se deschid încă din primele rânduri ale capodoperelor sale: unul <em>literal,</em> al acÈiunii, oferind în <em>Jocul cu mărgelele de sticlă</em>, de pildă, o biografie fantezistă, în cheie utopică, a personajului <strong>Josef Knecht</strong>, scrisă către anul 2400, Èi unul <em>literar</em>, încărcat de semnificaÈii esoterice, ascunzând în substraturile metatextuale căi iniÈiatice, ca o adevărate odisee a cunoaÈterii umane, având la bază propria devenire spirituală a autorului. Ceea ce rămâne cu adevărat valoros este tocmai acest filon cvasi-filozofic al operei sale, din care am extras câteva citate semnificative, ca invitaÈie la o lectură de profunzime.</p>
<ul>
<li><strong><em>Înţelepciunea</em></strong><em> nu poate fi împărtăşită. Înţelepciunea pe care un om înţelept încearcă să o împărtăşească, sună mereu ca o nebunie pentru altcineva… Cunoaşterea poate fi comunicată, dar nu şi înţelepciunea. Se poate găsi, trăi, se pot face minuni prin ea, dar nimeni nu o poate comunica şi nu poate învăţa pe altcineva.</em></li>
<li><em>A găsi la fiecare om trăsăturile care-l deosebesc de ceilalţi înseamnă a-l cunoaşte.</em></li>
<li><em>Prin <strong>meditare profundă</strong> avem posibilitatea de a anula timpul, de a vedea toată viaţa trecută, prezentă şi viitoare în simultaneitatea ei.</em></li>
<li><strong><em>Fericirea</em></strong><em> nu constă în a fi iubit. Fiecare fiinţă umană are iubire pentru ea însăşi, şi totuşi, sunt mii care trăiesc o existenţă damnată. Nu, faptul de a fi iubit nu-ţi aduce fericirea. Dar a iubi, aceasta este fericirea!</em></li>
<li><em>Dumnezeu nu ne trimite <strong>disperarea </strong>ca să ne ucidă, ci ca să trezească în noi o viaţă nouă.</em></li>
<li><em>Nu există <strong>realitate</strong> în afara celei din lăuntrul nostru. Iată de ce atâţia oameni duc o viaţă nereală. Ei iau imaginile din afara lor drept realitate şi nu permit lumii lor interioare să se dezvăluie.</em></li>
<li><em>Eu numesc un <strong>om treaz</strong> pe cel care, cu cunoaştere conştientă şi înţelegere, poate percepe adâncile puteri lipsite de raţiune din sufletul lui, toate puterile lui cele mai tainice, dorinţe şi slăbiciuni şi ştie cum să se ia în calcul pe el însuşi.</em></li>
<li><em>Fiecare om îşi are <strong>sufletul</strong> lui, pe care nu poate să-l amestece cu altul. Doi oameni se pot îndrepta unul către celălalt, pot vorbi unul cu altul şi pot fi foarte apropiaţi. Dar sufletele lor sunt ca nişte flori, fiecare a prins rădăcini în locul lui şi nici unul nu poate veni la celălalt, altminteri ar trebui să-şi părăsească rădăcina şi asta nu poate s-o facă. Florile îşi împrăştie mireasma şi sămânţa pentru că doresc foarte mult să fie împreună; dar floarea nu poate face nimic pentru ca sămânţa să ajungă la locul potrivit, acest lucru îl face vântul, iar acesta vine şi pleacă mereu cum şi când îi e voia.</em></li>
<li><em>Fericirea e <strong>iubire,</strong> şi nimic altceva. E fericit doar cine ştie a iubi&#8230;</em></li>
</ul>
<h3><strong>Excerpt &#8211; for our readers from abroad</strong></h3>
<p data-start="81" data-end="138"><strong data-start="81" data-end="138">Hermann Hesse: Only He Who Knows How to Love Is Happy</strong></p>
<p data-start="140" data-end="254"><span class="relative -mx-px my-[-0.2rem] rounded px-px py-[0.2rem] transition-colors duration-100 ease-in-out">Hermann Hesse (July 2, 1877 – August 9, 1962) stands as one of the most renowned German writers, celebrated for his profound exploration of the human spirit and the quest for self-understanding.</span> <span class="relative -mx-px my-[-0.2rem] rounded px-px py-[0.2rem] transition-colors duration-100 ease-in-out">His literary works, including <em data-start="30" data-end="42">Siddhartha</em>, <em data-start="44" data-end="52">Demian</em>, and <em data-start="58" data-end="71">Steppenwolf</em>, delve into themes of individuality, spirituality, and the inner conflicts that define the human experience.</span><span class="" data-state="closed"><span class="ms-1 inline-flex max-w-full items-center relative top-[-0.094rem] animate-[show_150ms_ease-in]"><a class="flex h-4.5 overflow-hidden rounded-xl px-2 text-[0.5625em] font-medium text-token-text-secondary! bg-[#F4F4F4]! dark:bg-[#303030]! transition-colors duration-150 ease-in-out" href="https://bel-esprit.ro/herman-hesse-e-fericit-doar-cine-stie-a-iubi/?utm_source=chatgpt.com" target="_blank" rel="noopener"><span class="relative start-0 bottom-0 flex h-full w-full items-center"><span class="flex h-4 w-full items-center justify-between overflow-hidden"><span class="max-w-full grow truncate overflow-hidden text-center">bel-esprit.ro</span></span></span></a></span></span></p>
<p data-start="256" data-end="374"><span class="relative -mx-px my-[-0.2rem] rounded px-px py-[0.2rem] transition-colors duration-100 ease-in-out">In 1911, Hesse embarked on a transformative journey to India, a voyage that deeply influenced his philosophical outlook and literary voice.</span> <span class="relative -mx-px my-[-0.2rem] rounded px-px py-[0.2rem] transition-colors duration-100 ease-in-out">This expedition enriched his perspective, allowing him to weave Eastern philosophies into his narratives, thereby offering readers a unique blend of Western literary tradition and Eastern spiritual thought.</span></p>
<p data-start="376" data-end="454"><span class="relative -mx-px my-[-0.2rem] rounded px-px py-[0.2rem] transition-colors duration-100 ease-in-out">Hesse&#8217;s writings continue to resonate with readers worldwide, offering insights into the complexities of love, happiness, and the enduring search for meaning.</span></p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/octavian-paler-fa-ti-timp-sa-iubesti/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Octavian Paler &#8211; Fă-Èi timp să iubeÈti</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 30 30"><path d="M26.37,26l-8.795-12.822l0.015,0.012L25.52,4h-2.65l-6.46,7.48L11.28,4H4.33l8.211,11.971L12.54,15.97L3.88,26h2.65 l7.182-8.322L19.42,26H26.37z M10.23,6l12.34,18h-2.1L8.12,6H10.23z" /></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:co&#110;cu&#114;&#115;ra&#100;&#117;s&#116;&#097;&#110;&#099;&#097;&#064;y&#097;&#104;&#111;&#111;&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>