<p>Probabil stiţi deja că pictura „Guernica” a lui Pablo Picasso, pictată în 1937, este printre cele mai apreciate lucrări ale sale, dar Ètiţi cum şi de ce a creat el această capodoperă anti-război?</p>
<ol>
<li>
<h4><em>Guernica a fost o pictură comandată</em></h4>
</li>
</ol>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-2256" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/daa8d338d82d99ed084beba3973b91a4.jpg" alt="" width="564" height="605" /></p>
<p>Această pictură a fost comandată de către Guvernul Democrat Spaniol pentru a fi expusă la Expoziţia Internaţională dedicată Artei şi Tehnologiei de la Paris în anul 1937.</p>
<h4> <em>2</em>. <em>Picasso nu a fost în Spania în timp ce lucra la pictură</em></h4>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-2257" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/dd28c53048e3394dae2395bd245968c6.jpg" alt="" width="492" height="651" /></p>
<p>Picasso locuia în Franţa încă din anul 1904, alegând să se „autoexileze&#8221; din cauza regimului autocratic militar condus de Generalul Francisco Franco.</p>
<p><strong><em>3</em>.</strong> <strong><em>Franco îşi învinovăţeşte opozanţii pentru bombardamentul din Guernica</em></strong></p>
<div id="attachment_2259" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-2259" class="wp-image-2259 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/0ba4e8b4c3eb04f1077e115d89d47ef1.jpg" alt="getty images" width="564" height="779" /><p id="caption-attachment-2259" class="wp-caption-text">Guernica, după bombardament</p></div>
<p>Tabloul simbolizează atacul aliaţilor germani şi italieni ai Generalului Franco asupra oraşului Guernica, o importantă fortăreaţă a opozanţiilor republicani, care se opuneau naţionalismului susţinut şi propagat de Franco. Se estimează că au murit între 200 şi 1000 de locuitori ai oraşului Guernica în timpul bombardamentului. Acest eveniment tragic a fost unul dintre primele atacuri aeriene masive împotriva unei populaÈii civile.</p>
<p><em><strong>4</strong></em>. <strong><em>Picasso, inspirat de un articol din THE TIMES</em></strong></p>
<p>Picasso nu a fost martor la incidentele din Guernica, dar a fost profund mişcat de un articol al jurnalistului George Steer, publicat în ziarul american <em>THE TIMES. </em>Titlul articolului era: &#8221;Tragedia din Guernica: un oraş distrus de atacul aerian&#8221;.</p>
<p><strong>5</strong>. <strong><em>A început să lucreze în ultimul minut</em></strong></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-2258" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/045030909cbc1b6d5be4415f3d420aa0.jpg" alt="" width="563" height="732" /></p>
<p>Picasso a fost atât de afectat de articolul din <em>THE TIMES </em>încât a renunţat la toate celelalte proiecte pentru a se dedica acestei capodopere. A început pictura la 1 Mai 1937, cu aproximativ trei săptamâni înainte de începerea expoziţiei.</p>
<h4> 6. <em><strong>Picasso a lucrat simultan la o altă lucrare critică asupra regimului Franco</strong></em></h4>
<p>Este destul de impresionant faptul că a reuşit să termine acea capodoperă în doar o lună, dar este uimitor faptul că artistul lucra în tot acest timp la încă un proiect, o colecţie de schiţe care va purta numele &#8221;The Dream and Lie of Franco&#8221;(„Visul şi Minciuna lui Franco”).</p>
<h4> 7. <strong><em>Pictura a evoluat pe parcurs</em></strong></h4>
<p>În prima fază, pictura avea în centru un pumn, ca simbol al rezistenţei, dar a fost eliminat deoarece fusese adoptat ca simbol de regimul Franco.</p>
<h4> <em>8</em>. <strong><em>Pictura era prevăzută cu elemente de culoare, dar s-a renunÈat la idee Èi a fost pictată alb-negru</em></strong></h4>
<p>El a inclus o pată de roÈu care provine dintr-un ochi al femeii plângând, precum Èi mostre de tapet colorate. Nici unul dintre aceste elemente nu s-a regăsit în versiunea finală.</p>
<p><strong><em>9. Picasso a refuzat să vorbească despre simbolistica tabloului</em></strong></p>
<p>După multe încercări de a se explica semnificaÈia elementelor simbolice care compun tabloul, a fost provocat Èi Picasso la o lămurire asupra acestora. „Boul e un bou, şi calul e un cal.&#8221;, a spus el, referitor la cele două animale prezente în tablou, adăugând: „Dacă dai o semnificaÈie anumitor lucruri în picturile mele, poate fi foarte adevărat, dar nu este intenÈia mea să dau acest înÈeles. Ce idei Èi concluzii aÈi obÈinut am obÈinut Èi eu, dar instinctiv, inconÈtient. Fac pictură pentru pictură. Pictez obiectele pentru ceea ce sunt.&#8221;</p>
<p>Dar există Èi alte posibile interpretări pe care ochiul avizat al unui cunoscător le poate surprinde ca simbolistică:</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<ul>
<li><strong>Oameni Èi animale torturate:</strong> &#8222;Guernica&#8221; prezintă scene de groază, cu oameni Èi animale care urlă Èi suferă. Figurile sunt contorsionate Èi dezumanizate, reflectând disperarea Èi durerea victimelor bombardamentului.</li>
<li><strong>Simboluri ale războiului:</strong> Pictura conÈine elemente precum sabia, lanseta Èi flăcările, care reprezintă distrugerea Èi violenÈa războiului.</li>
<li><strong>Lumină Èi umbră:</strong> Picasso foloseÈte contrastul dintre lumină Èi umbră pentru a sublinia dramatismul scenei. Lumina pare să se scurgă din fereastra spartă, iluminând scenele de suferinÈă.</li>
<li><strong>Simbolul mâinii deschise:</strong> O mână deschisă este un element central al picturii Èi simbolizează neputinÈa Èi vulnerabilitatea victimelor. Ea pare să strige în disperare împotriva violenÈei.</li>
</ul>
<h4><em><strong> 10.Pictura nu a fost apreciată la început aÈa cum este acum.</strong></em></h4>
<p>Astăzi, Guernica este sărbătorită ca una dintre realizările fundamentale ale lui Picasso. Dar ea nu a fost mereu considerată o capodoperă. Printre cei mai importanÈi detractori ai piesei au fost criticul american <strong>Clement Greenberg</strong> (care a numit Guernica &#8222;jerky&#8221; Èi &#8222;compressed&#8221;), pictorul francez Èi comunistul <strong>Edouard Pignon</strong> (care a incriminat pictura pentru mesajul politic pierdut Èi lipsa empatiei pentru clasa muncitoare), filozoful Paul Nizan (care a împărtăÈit sentimentele lui Pignon Èi a numit în continuare Guernica un produs al mentalităÈii burgheziei) Èi pictorul abstract american <strong>Walter Darby Bannard</strong> (criticând în special scara contraintuitivă a picturii). După ce a fost creată, &#8222;Guernica&#8221; a fost expusă în mai multe Èări pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la ororile războiului. Pictura a călătorit în America de Nord Èi America de Sud într-un efort de a aduna fonduri pentru ajutorarea victimelor războiului civil spaniol.</p>
<h4><em><strong> 11. Germania nazistă a „luat la ochi” pictura lui Picasso datorită mesajului ei anti-război.</strong></em></h4>
<p>Datorită atât mesajului antifascist al picturii, cât Èi aversiunii personale a lui Adolf Hitler faÈă de arta modernă, ghidul oficial German pentru ExpoziÈia InternaÈională de la Paris a recomandat să nu fie vizitată piesa lui Picasso, pe care o numea „o grămadă de părÈi ale corpului pe care ar putea să le vopsească orice copil de patru ani&#8221;.</p>
<h4><em><strong> 12. CâÈiva ani mai târziu, Germania a folosit pictura într-o campanie militară, atribuindu-i cu totul alt înÈeles.</strong></em></h4>
<p>Aparent neînÈelegând natura picturii Èi esenÈa sa umanistă, armata germană a folosit pictograma într-o reclamă de recrutare în 1990. În anunÈ a apărut sloganul „Imaginile ostile ale inamicului sunt părinÈii războiului&#8221;.</p>
<h4><strong><em> 13. Întrebat de un ofiţer german, privitor la lucrare, Picasso a dat un răspuns excepţional: </em></strong></h4>
<div id="attachment_2260" style="width: 484px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-2260" class="wp-image-2260 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/e3b1ca6821cdd4602e855214b899af84.jpg" alt="Michel Mako, 1950" width="474" height="637" /><p id="caption-attachment-2260" class="wp-caption-text">Pablo Picasso</p></div>
<p style="text-align: center;">Ofiţerul a întrebat: <em>Tu ai făcut asta?</em></p>
<p style="text-align: center;">Picasso a răspuns: <em>Nu, tu ai făcut-o!</em></p>
<h4><strong><em> 14.Tabloul a fost Èinta defăimării din partea unui activist anti-război</em></strong></h4>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-2255" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/147808068.png" alt="" width="640" height="427" /></p>
<p>La un moment dat, după o lungă rezidenÈă la Muzeul de Artă Modernă din New York, Guernica a suferit un act de defaimare politică. În 1974, Tony Shafrazi &#8211; care mai târziu ar fi deveni un comerciant de artă respectat &#8211; a pictat cu spray cuvintele &#8222;KILL ALL LIES&#8221; ( <em><strong>UcideÈi toată minciuna</strong></em>) peste pictură. După reÈinerea sa de către securitatea muzeului, Shafrazi a strigat: „SunaÈi curatorul. Eu sunt doar un artist.&#8221;</p>
<p>&#8222;Guernica&#8221; a devenit un simbol internaÈional al păcii Èi a fost adesea asociată cu protestele împotriva războiului Èi a violenÈei. Ea se află acum în Muzeul Reina Sofia din Madrid Èi rămâne o atracÈie majoră pentru turiÈti Èi iubitori de artă din întreaga lume.</p>
<h4><strong><em> 15. Pictura a fost acoperită în timpul unui discurs la sediul Naţiunilor Unite deoarece a fost considerată „prea violentă&#8221;.</em></strong></h4>
<p>Din 1985 până în 2009, OrganizaÈia NaÈiunilor Unite a împodobit intrarea în Consiliul de Securitate cu o tapiserie, reproducere după Guernica. În februarie 2003, secretarul de stat Colin Powell a Èinut un discurs televizat la ONU, declarându-se în favoarea declaraÈiei iminente de război a Americii împotriva Irakului. O cortină albastră mare a acoperit tapiseria în timpul discursului lui Powell.</p>
<p><em>Câtă istorie poate ascunde o bucată de pânză&#8230;</em></p>
<p><em><strong>Traducere Èi adaptare: David Gurău</strong></em></p>
<p>Sursă foto: pinterest.com
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='David Gurau' src='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/gurau/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">David Gurau</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:da&#118;idgur&#097;&#117;&#064;y&#097;h&#111;&#111;&#046;com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>