<p>Adesea, credem că nu putem discerne, în operele marilor autori de ficÈiune, autoportretele ascunse printre rânduri. Mult timp, s-a spus că <em>Martin Eden </em>îl reprezintă pe însuÈi Jack London. Autorul, însă, nega Èi afirma că e condamnat la „individualism nietzschenian”. Într-adevăr, mare ambiÈie să încerci o adaptare pentru marele ecran în cazul unei astfel de opere. Fiecare cititor al lui London a păstrat undeva, în sufletul, său o parte dintre iluziile tânărului matelot de la debutul secolului al XX-lea. Apărut în 1909, romanul a reprezentat o carte cu puternic suflu combativ, deÈi nu a fost bine receptat la vremea sa. Ambiguitatea ivită din anumite contradicÈii (dintre individualism Èi socialism) se întinde pe toată lungimea cărÈii. Lupta eroului împotriva unei lumi ostile, spiritul autodevorat de focul creaÈiei au făcut greu de ecranizat o astfel de carte. Iată că un cineast italian &#8211; <a href="https://www.imdb.com/name/nm2754122/?ref_=tt_ov_dr">Pietro Marcello</a> (autorul fimelor <strong><a href="https://www.imdb.com/title/tt2188860/?ref_=nm_flmg_dr_3">Bella e Perduta</a></strong>, <strong><a href="https://www.imdb.com/title/tt1603480/?ref_=nm_flmg_dr_9">La Bocca del lupo</a></strong>) &#8211; găseÈte calea către spiritul Èi litera lui Jack London, realizând o transpunere atemporală a romanului-cult: <em>Martin Eden</em>. Realizatorul îmbină, cu abilitate, poezia, politica Èi farmecul discret. AÈadar, suntem martorii parcursului iniÈiatic al lui Martin Eden, proletarul individualist, dintr-o epocă marcată de transformări sociale. GraÈie filosofiei, literaturii &#8211; culturii sale &#8211; se bucură de aprecierile unei frumoase tinere burgheze. Meritul acestei pelicule este Èi acela că ne aminteÈte formula lui Franz Kafka &#8211; «Înfrânge lumea !»<em>.</em></p>
<p><img class="alignnone wp-image-14710" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/10/Afis-MARTIN-EDEN-225x300.jpg" alt="" width="705" height="940" />EfervescenÈa socială din secolul al XX-lea îl inspiră pe cineastul care transpune acÈiunea în Italia (filmul se derulează de-a lungul primelor decenii ale veacului al XX-lea) dar pare o lume atemporală (ba în epoca postbelică, ba în anii ‘80), ca un fel de istorie alternativă. Liniaritatea poveÈtii cinematografice e contrabalansată de utilizarea imaginilor de arhivă. Imaginile eterogene ancorează filmul în acelaÈi spirit, dar oscilează precum valurile mării pe care Martin o părăsise. În dorinÈa sa de a ajunge scriitor, fostul marinar ajunge să-Èi înÈele propriile origini. Filmul începe cu acele cuvinte, servind ca program, rostite în ultimele clipe de Martin Eden (după o suită de <em>flashback-uri</em>): «AÈadar, lumea e mai puternică decât mine. În faÈa puterii sale nu pot decât să mă opun pe mine însumi, ceea ce nu reprezintă nimic, de fapt.»</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="uXGFGTf6sfg" title="MARTIN EDEN (2019) con Luca Marinelli - Trailer Ufficiale HD"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=uXGFGTf6sfg"><img src="https://i.ytimg.com/vi/uXGFGTf6sfg/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="MARTIN EDEN (2019) con Luca Marinelli - Trailer Ufficiale HD"></a></amp-youtube></p>
<p>Scenele de stradă, asemănările politice sau povestea ascensiunii sociale fixează povestea în veacul trecut. Destinul lui Martin Eden ar fi putut fi pesimist &#8211; nu putem să ne ameliorăm condiÈia fără să ne pierdem pe noi înÈine, dezgustaÈi de lumea în care trăim. TotuÈi, Pietro Marcello ne sugerează că se pot ameliora problemele trecutului dacă schimbăm perspectiva, unghiul percepÈiei Èi nu repetăm aceleaÈi greÈeli. Prin urmare, această adaptare liberă după Jack London îmbină realitatea cu ficÈiunea Èi introduce mitul în realitate. Întâlnirea dintre Martin Èi Elena, sora unui tânăr din înalta burghezie, e transpusă în Italia Èi constituie sursa poveÈtii. Martin pare siderat de această frumuseÈe din altă lume, în vreme ce Elena pare sedusă, dar Èi amuzată de această întâlnire. DiscuÈia despre opera lui Baudelaire îi conferă sprijinul tânărului marinar, făcându-l să spere că va putea să o cucerească pe distinsa lui interlocutoare. Pe tot parcursul filmului, dorinÈa de a urca scara socială va fi dominantă. DeÈi e frământat de focul creaÈiei nu uită, totuÈi, că succesul literar i-ar putea aduce potolirea tuturor poftelor, carnale Èi spirituale.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_14715" style="width: 733px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-14715" class="wp-image-14715" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/10/Marin-Eden-1-300x195.jpg" alt="" width="723" height="470" /><p id="caption-attachment-14715" class="wp-caption-text">Martin Eden / Copyright © Fandango</p></div>
<p>Imaginile turnate în pelicula de 16 mm dau viaÈă, cu simplitate Èi senzualitate, unei povestiri în care eroii se simt bine în pielea lor. Bunăoară, Luca Marinelli reuneÈte toate paradoxurile unui personaj care aspiră să îÈi descrie existenÈa, dar care îÈi revendică, în paralel, Èi individualismul. Contrastul dintre ochii săi luminoÈi Èi gura sa dură reflectă dihotomia dintre iuÈeala cu care învăÈa Èi accesele de violenÈă ale acestui impozant „înger păzitor violent”. Realizatorul multiplică unghiurile asupra actorului de parcă s-ar tot învârti în jurul paradoxului pe care acesta îl întrupează. Pe de altă parte, alura eterică a frumoasei Jessica Cressy devine un contrapunct Èi justifică separaÈia socială; la fel, bărbatul vorbeÈte într-o napoletană în dialect, iar femeia articulează &#8211; cu fineÈe &#8211; franceza cultă. Interpretat cu un maximum de energie virilă de <a href="https://video.repubblica.it/dossier/venezia-76-mostra-cinematografica/venezia-76-dedico-la-vittoria-a-chi-salva-le-vite-in-mare-il-discorso-di-marinelli-scatena-i-social/343155/343745">Luca Marinelli</a> (premiul pentru interpretare la Festivalul de Film de la VeneÈia), Martin Eden este un ins din clasa de jos, dar care se strecoară prin uÈa din dos, în „lumea înaltă”. Proletarul se îndrăgosteÈte de frumoasa cultivată, aici Elena Orsini (întruchiapată de diafana Jessica Cressy), care trăieÈte printre cărÈi Èi tablouri, departe de vuietul mulÈimilor. Eden îÈi pune în minte să devină ca ea, aÈadar se apucă de citit, se cultivă Èi ajunge chiar să scrie. Pasiunea acestui tânăr voluntar se Èine departe de toate refuzurile editorilor, de returnarea manuscriselor. ObstinaÈia sa îl Èine departe de familie, amici Èi chiar de Elena. Eterna poveste a tânărului care îÈi depăÈeÈte limitele Èi vrea să îÈi uite originea imprimă peliculei nunanÈe de frescă socială, într-o manieră de „epopee hollywoodiană” în care imaginile alternând culorile roÈiatice Èi albătrii cu cele în alb-negru ilustrează luptele sociale din veacul trecut. Aceasă textură cu totul particulară îi conferă peliculei o notă nostalgică, dar Èi pulsatilă, în egală măsură. Devin evidente intenÈiile realizatorului de a (re)face o traiectorie a „uceniciei”/evoluÈiei personale, de a expune povestea formării unui individ din secolul trecut. Montajul permite evocarea marÈului istoric Èi-l prezintă pe Martin într-o evoluÈie, indiferent la miÈcările din lumea exterioară. Antieroul creat de London reprezintă omul contemporan în lupta sa pentru existenÈă. Refuzând să facă din Martin un lider sau o figură tutelară Èi adaptând tonul, filmul se vrea Èi un rechizitoriu la adresa narcisismului (specific creatorilor de literatură). Prin urmare, <strong>Martin Eden </strong>e o adaptare lirică, o adevărată poveste cinematografică filosofică Èi politică, dar, mai presus de acestea, o poveste despre aventura umană, aÈa cum se aude în popularul refren cântat de Joe Dassin: «<em>Salut</em>, c&#8217;est encore moi / Salut, tot eu sunt!».</p>
<div id="attachment_14716" style="width: 737px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-14716" class="wp-image-14716" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/10/Marin-Eden-2-300x188.jpg" alt="" width="727" height="455" /><p id="caption-attachment-14716" class="wp-caption-text">Martin Eden / Copyright © Fandango</p></div>
<p>În mod voit eliptică, naraÈiunea filmică a lui Pietro Marcello însoÈeÈte personajul central pe tot parcusrul său iniÈiatic, descoperindu-Èi vocaÈia, dar punctul de vedere al cineastului nu se suprapune cu cel al eroului din titlu; distanÈarea cineastului conferă complexitate poveÈtii. InteligenÈa cineastului l-a Èinut departe de soluÈiile radicale, nu a filmat coborârea în infernul tragic al eroului, în dorinÈa sa arzândă de a se pitula după postura de scriitor/«<em>dandy</em>» decadent . În spatele acestui personaj grandilocvent, cineastul povesteÈte despre un secol de lupte sociale, care Èi astăzi se regăseÈte într-un populism incapabil de a oferi răspunsuri aspiraÈiilor oamenilor striviÈi de malaxorul economiei generale.</p>
<p>Regia: Pietro Marcello</p>
<p>Scenariul: Pietro Marcello, Maurizio Braucci după <em>Martin Eden</em> de Jack London</p>
<p>Imaginea: Alessandro Abate, Francesco Di Giacomo</p>
<p>Costumele: Andrea Cavalletto</p>
<p>Montajul: Fabrizio Federico, Aline Hervé</p>
<p>Muzica: Marco Messina</p>
<p>DistribuÈia: Luca Marinelli (Martin Eden), Jessica Cressy (Elena Orsini), Denise Sardisco (Margherita), Carmen Pommella (Maria), Carlo Cecchi (Russ Brissenden)</p>
<p>Durata: 2h 08
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/89.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/madalina-dumitrache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Mădălina Dumitrache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura Èi că întotdeauna “Les <em>beaux esprits se rencontrent</em><em>”</em>.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/madalina.dumitrache.3" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-addthis" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 448 512"><path fill="currentColor" d="M400 32H48C21.5 32 0 53.5 0 80v352c0 26.5 21.5 48 48 48h352c26.5 0 48-21.5 48-48V80c0-26.5-21.5-48-48-48zm-32 252c0 6.6-5.4 12-12 12h-92v92c0 6.6-5.4 12-12 12h-56c-6.6 0-12-5.4-12-12v-92H92c-6.6 0-12-5.4-12-12v-56c0-6.6 5.4-12 12-12h92v-92c0-6.6 5.4-12 12-12h56c6.6 0 12 5.4 12 12v92h92c6.6 0 12 5.4 12 12v56z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;a&#100;a&#108;i&#110;&#097;.&#100;&#117;m&#105;&#116;&#114;a&#099;&#104;&#101;&#064;&#121;m&#097;&#105;l.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Frumusețe și pierzanie – „Martin Eden”
