<p>Născut în societatea feudală, <em>stâlpul infamiei</em> este simbolul oprobriului. Dezaprobarea &#8211; prin care se condamnau public fapte Èi oameni la stâlpul infamiei situat, de regulă, în locul pieÈei centrale a comunităÈii &#8211; a luat diferite forme de-a lungul istoriei, cu o cruzime manifestă în funcÈie de momentul Èi autoritatea care o aplica.</p>
<p>Astăzi, din fericire, stâlpul infamiei este doar metafora răului expus publicului, asigurându-i astfel dispreţul general.</p>
<p>O reacÈie publică la stigmatizarea practicată la stâlpului infamiei, cu totul ieÈită din comun, demnă, poate, de imaginaÈia unui scriitor iscusit, este cea de care a avut parte, în 31 iulie 1703, scriitorul englez <strong>Daniel Defoe.</strong></p>
<p>După publicarea unui pamflet politic, el a fost pus la stâlpul infamiei pentru infracţiunea de calomnie la adresa Bisericii Anglicane. În loc să arunce în el cu pietre, ouă stricate sau pisici moarte, publicul prezent l-a ”bombardat” cu&#8230; flori, acoperindu-l glorios cu opusul dispreÈului &#8211; aprecierea. Mai mult, prietenii săi vindeau în acest timp spectatorilor copii ale pamfletului în cauză &#8211; <em>The Shortest Way</em> <em>with Dissenters </em>Èi ale pamfletului <em>A</em> <em>Hymn to the Pillory</em>, scris în timpul detenÈiei aferente delictului.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-25436" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/Daniel-Defoe-in-the-pillory_1862-line-engraving_by-James-Charles-300x300.jpg" alt="" width="300" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><em>Daniel Defoe la stâlpul infamiei, gravură de James Charles,1862</em></p>
<p>Pamfletul<strong> The Shortest Way with Dissenters</strong> (<em>Cea mai scurtă cale pentru dizidenÈi</em>) era un atac rafinat-străveziu la adresa capilor <em>Bisericii Anglicane</em>, deoarece îÈi prezenta împunsăturile ca din punctul lor de vedere, dar cu o argumentaÈie revoltătoare. Într-o perioadă marcată de conflictul dintre anglicani Èi protestanÈii dizidenÈi care se opuneau intervenÈiei statului în chestiunile religioase, părÈile s-au declarat grav jignite de scrierea lui Defoe. Cu atât mai mult cu cât, fiind vorba despre o farsă literară, s-au umplut Èi de ridicol.</p>
<h4>ViaÈa lui Daniel &#8211; un roman</h4>
<p>Defoe a fost numit tatăl romanului englez. Mai puÈin cunoscută este, însă, viaÈa sa fascinant presărată cu evenimente la tangenÈă cu moartea &#8211; incendii, ciumă Èi contacte cu autorităÈile.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-25453" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/Daniel_Defoe_Kneller_Style-251x300.jpg" alt="" width="251" height="300" /></p>
<p>Ar fi dificil de imaginat o lume fără <strong>Daniel Defoe</strong>. Fără aportul Èi influenÈa lui Defoe romanul nu ar mai fi aÈa cum îl Ètim, iar jurnalismul &#8211; fără lucrarea de pionierat a lui Defoe în acest domeniu &#8211; poate că ar mai fi bâjbâit nesigur, lipsit de vigoare, mult timp. Dar <strong>Daniel Defoe</strong> a existat Èi a supravieÈuit &#8211; în mai multe rânduri &#8211; păcălind moartea chiar dacă s-a aflat, prin forÈa împrejurărilor, în locul nepotrivit la momentul nepotrivit sau a deranjat, nepotrivit, oameni influenÈi.</p>
<p>Încununându-i cu tâlc sinuozităÈile, ca o palmă finală dată vitregiei, cel mai cunoscut roman al său, <strong>Robinson Crusoe</strong>, este o poveste a supravieÈuirii, a abilităÈii umane de a lua de piept viaÈa Èi a reuÈi.</p>
<h5>Daniel Foe</h5>
<p>Defoe s-a născut Daniel Foe &#8211; particula „De” fiind o afectare ulterioară, care-l făcea să sune mai pompos social Èi să sugereze legături de familie aristocratice. S-a născut în jurul anului 1660 Èi a trecut prin Marea Ciumă din 1665 care a ucis 100.000 de oameni; a fost un eveniment pe care l-a documentat ulterior într-o operă parÈial de ficÈiune, jurnalul său <em>Journal of the Plague Year</em>. În timpul Marelui Incendiu de la Londra, un an mai târziu, în 1666, copilul Daniel, de cinci sau Èase ani, a fost aproape prins în incendiu: din toate casele din cartier au rămas în picioare doar a sa Èi alte două.</p>
<p>În bătălia de la Sedgemoor, în 1685, a participat de partea rebelilor Èi a scăpat ca prin urechile acului de la spânzurătoare &#8211; avea în jur de 20 de ani.</p>
<p>S-a îndreptat apoi spre comerÈ, devenind negustor: iniÈiativele de afaceri timpurii au fost legate de vin, iar una, mai ambiÈioasă, presupunea recoltarea moscului din glande de pisică (ciudat, eu aveam ÈtiinÈă doar de glandele cerbilor moscaÈi). Din păcate, afacerile s-au dovedit un dezastru; cu toate că a reuÈit să cumpere o moÈie de Èară, rareori se afla în afara datoriilor Èi toate aceste activităÈi antreprenoriale s-au încheiat în penurie.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h5>Daniel Defoe</h5>
<p>Fiind necesar să câÈtige bani pentru a-Èi întreÈine familia numeroasă, care o cuprindea pe soÈia sa Èi ce opt copii, Foe se reinventează ca Defoe Èi, graÈie unui talent formidabil, se orientează către scris, în efortul nobil de a face bani din peniÈă Èi pentru a susÈine cauze sociale, religioase Èi politice.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-25455" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/Daniel_Defoe-200x300.jpg" alt="" width="200" height="300" /></p>
<p>În următoarele câteva decenii, el scrie pe numeroase subiecte, inclusiv politică, crimă, religie, căsătorie, psihologie Èi supranatural. Pentru fanii Èi campaniile sale, el a adoptat numeroase nume amuzante pentru instrumentul său de scris &#8211; cel puÈin 198, spun surse cunoscătoare. Pentru amuzament, amintesc câteva: Un hoÈ convertit, Un suferind, Abigail, Faliment, Jeremiah &#8211; cizme uscate, Omul din Lună.</p>
<h5>După episodul cu stâlpul infamiei</h5>
<p>Talentat Èi întreprinzător, Defoe nu Èi-a folosit peniÈa doar pentru a satiriza tratamentul minorităÈilor religioase. El a văzut, înainte ca oricine altcineva s-o facă, puterea cuvântului scris de a documenta Èi de a împărtăÈi informaÈii, atât pentru contemporani cât Èi pentru posteritate.</p>
<p>Printre celelalte lucrări notabile, dar mai puÈin cunoscute ale lui Defoe, se numără <em>The Storm</em>, o lucrare din 1704, care este primul raport detaliat Èi ÈtiinÈific al unui uragan din Marea Britanie, „Marea furtună din 1703”, posibil cea mai teribilă furtună din istoria britanică.</p>
<p>Pentru carte, Defoe a căutat Èi încorporat relatări ale martorilor oculari afectaÈi de furtună. John J. Miller, în Wall Street Journal, în 2011, a numit <em>The Storm</em> prima lucrare substanÈială a jurnalismului modern. Încă o dată, Defoe a privit atunci moartea în faÈă: o parte a casei sale a fost distrusă Èi scriitorul a evitat la mustaÈă să fie strivit.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-25456" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/the_storm-175x300.jpg" alt="" width="175" height="300" /></p>
<p>Panfletistul s-a îndreptat apoi spre scrierea de romane &#8211; deÈi nu s-ar fi descris ca un romancier, iar noÈiunea modernă de roman nu se dezvoltase încă. Interesul său pentru ficÈiune a început atunci când unele dintre publicaÈiile sale scurte au fost mai aproape de nuvelă decât de pamflet, inclusiv câteva piese scurte, publicate în 1705, despre un bărbat care călătoreÈte pe Lună (cu aproximativ 150 de ani înainte ca Jules Verne să scrie despre o astfel de idee).</p>
<h5>Romane</h5>
<p><strong>Daniel Defoe</strong> a continuat să scrie alte lucrări de ficÈiune, printre care <em>Moll Flanders</em> (1722) Èi lucrările mai puÈin cunoscute <em>Căpitanul Singleton</em> (1720), <em>Memoriile unui Cavaler</em> (1720), <em>Colonel Jack</em> (1722) Èi <em>Roxana</em> (1724).</p>
<p>În înÈelegerea sa asupra naturii umane, bărbaÈii Èi femeile despre care scrie sunt toÈi plasaÈi în circumstanÈe neobiÈnuite; toÈi sunt, într-un sens sau altul, solitari Èi se luptă obsesiv. Sunt fiinÈe umane obiÈnuite, iar Defoe, scriind întotdeauna la persoana întâi, intră în mintea lor Èi le analizează motivele. Romanele sale surprind prin concretul lor viu Èi detaliu care poate părea neselectiv, dar ajută efectiv la evocarea unei anumite lumi, circumscrise.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-25457" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/robinson_crusoe_1791-300x298.jpg" alt="" width="300" height="298" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>IlustraÈie 1791</em></span></p>
<h4>În amintire</h4>
<p>Defoe a murit în 1731 &#8211; de „letargie”, potrivit înregistrărilor. Expresia poate crea impresia că el a fost doar obosit, epuizat după o lungă viaÈă de pamfletar, romancier Èi campion în lupta cu moartea. A fost, probabil, un termen din secolul al XVIII-lea pentru un accident vascular cerebral.</p>
<p>O parte din opera sa, în special <strong>Robinson Crusoe</strong>, continuă să bucure cititorii de toate vârstele, din întreaga lume. Iar el continuă să fie onorat: compania de bijuterii de lux Montblanc l-a onorat pe Defoe cu o ediÈie limitată de stilouri de lux.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-25460" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/07/montblanc_daniel_defoe_pen-300x300.jpg" alt="" width="300" height="300" /></p>
<p class="h1 line-bottom" style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>MONTBLANC DANIEL DEFOE 2014 FOUNTAIN PEN</em></span></p>
<p>Un om cu multe talente Èi autor al unei game extraordinare de lucrări, Defoe rămâne în multe privinÈe o figură enigmatică. (<a href="https://www.britannica.com/biography/Daniel-Defoe/Later-life-and-works">sursa)</a></p>
<p><span style="color: #999999;"><em>foto tumblr.com</em></span></p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;&#117;m&#105;&#110;&#105;&#116;a.gi&#117;&#114;&#103;iu.&#097;&#064;&#103;m&#097;&#105;l&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>