<p><b><img class="size-full wp-image-6751 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/88eeab5304767c66c02b814bff5114b7.jpg" alt="" width="237" height="280" />Elena Văcărescu</b> (n. 21 septembrie 1864 BucureÈti – d. 17 februarie 1947 Paris), scriitoarea română descendentă din marea familie a VăcăreÈtilor, poeÈi din tată în fiu, stabilită în FranÈa, membră de onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze, a avut o bogată activitate politică Èi literară. Fiica diplomatului Ioan Văcărescu Èi a Eufrosinei Fălcoianu, nepoată pe linie directă a lui <strong>Iancu Văcărescu</strong>, scriitoarea militantă mărturisea: <i>„Familia din care scobor eu a fost familia de intelectuali cu deosebire a României de odinioară”</i>; <i>„Mama mea aparÈinea Èi ea unei vechi familii de boieri &#8211; Fălcoianii &#8211; prezenÈi în toate cronicele de altădată ale Valahiei”</i>.</p>
<p>ÎÈi petrece copilăria Èi adolescenÈa la vatra VăcăreÈtilor de lângă TârgoviÈte, matricea din care scoboară întreg neamul ei cel vestit: <i>„Dintre toate locurile unde au vieÈuit poeÈii, VăcăreÈtii din DâmboviÈa duc mai mult cu ei semnul unei ursite Èi vraja unei amintiri”</i>. TinereÈea Èi-o petrece deja la Paris, unde studiază Literele Èi începe o carieră scriitoricească însemnată. Elena a urmat cursurile Universităţii de la Sorbona, primind îndrumări de la dascăli şi poeţi francezi de prestigiu, cum ar fi Sully Prudhomme, Leconte de Lisle, Jose-Maria de Heredia, poeÈi parnasieni.</p>
<p><img class="size-full wp-image-6752 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/d888e2a7ec2a09e5aa67105d028486e0.jpg" alt="" width="280" height="382" />„Chants d&#8217;Aurore&#8221; (Cântecele zorilor&#8221;, 1886), „Lueurs et Flammes&#8221; („Licăriri şi văpăi&#8221;, 1903), romane &#8211; „Amor vincit&#8221; („Amorul învinge&#8221;, 1908), „Le Sortilége&#8221; (Vraja&#8221;, 1911) şi piesele sale de teatru &#8211; „Stana&#8221; (1904) &#8211; sunt opere valoroase pentru care scriitoarea a fost premiată de două ori de către Academia Franceză, în 1925 a fost prima femeie acceptată în Academia Română, iar în 1927 a primit Legiunea de Onoare din partea preşedintelui Franţei. Astfel , Elena Văcărescu a devenit o personalitate foarte prezentă atât în cultura română, cât şi în cea franceză.<br />
Camil Petrescu spunea: „<em>N-a fost niciodată despărţită de ţara în limba căreia n-a scris. O româncă din cel mai adevărat sânge românesc, care îşi afirmă cu orgoliu şi originea, şi sufletul românesc. O asemenea personalitate onorează două literaturi&#8221;</em>.</p>
<p>Povestea ei de dragoste cu prinÈul Ferdinand, nepotul regelui Carol I, este una tristă, dar, devenită literatură autentică, se salvează de la trecerea necruÈătoare a timpului. În anul 1888, la vârsta de 24 de ani, Elena Văcărescu revine la Bucureşti, pentru a fi domnişoară de onoare la nunta reginei Elisabeta, scriitoare la rândul ei, cu pseudonimul Carmen Sylva), acesta fiind momentul începutului unei relaţii apropiate între ea şi regină, graţie căreia ascensiunea sa în lumea literară a vremii a fost înlesnită. AceeaÈi regină exilat-o la Paris, după ce a mijlocit logodna dintre cei doi, consfinÈită în salonul poetei Èi reginei Carmen Sylva. Dar luptele interne pentru tron au devenit o piedică redutabilă în realizarea căsătoriei celor doi, astfel încât despărÈirea a fost inevitabilă. Dragostea, însă, a rămas statornică.</p>
<p>La despărţire, Elena Văcărescu i-a scris iubitului o tulburătoare scrisoare:</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>„<em>Tagi Guangi mult iubit, Ferdinand scump, Sunt năucită, zdrobită de durere. De opt zile torturile Èi umilinÈele se prăvălesc asupra mea. Astăzi, regele, pe care au reuÈit să-l monteze îngrozitor, mi-a cerut să plec. Da, trebuie să plec copleÈită de ruÈine. Nimeni nu crede în dragostea noastră, dar Dumnezeu Ètie, Dumnezeu ne judecă. Se spune că Èi-am sucit minÈile Èi că tu Èi-ai dat seama tot timpul de acest lucru, nu-i aÈa? Că nu a fost aÈa, că Èin doar la inima ta, doar această puternică pasiune în faÈa căreia am rezistat atâta vreme, că eu am fost întotdeauna cea care te-am pus în gardă împotriva consecinÈelor de care eu sunt cea copleÈită acum. Mi-au luat totul, reputaÈia, dragostea mea mai puternică decât viaÈa, iar regina, regina este împietrită, anihilată. Eu sunt terminată, lichidată. Regele la fel de crud Èi de nedrept, el, pe care atâta l-am iubit Èi l-am slujit cu credinÈă. Roagă-te la Dumnezeu, Ferdinand, să nu ajung să-l dispreÈuiesc. Disperarea noastră este atroce. O, Tagi, Tagi, cine va avea milă de mine, de regină ? Mi-e aÈa de teamă că tata se va omorî. Scrie-mi, te implor. Te iubesc atât de mult, Hélène</em>”.</p>
<p>Èi câteva poeme, dintre care două ni se par cele mai sensibile:</p>
<h3 class="h">Dragoste eternă</h3>
<p class="ps" style="text-align: center;"><em><strong>Eu te-am iubit întotdeauna. Din liniştitul început</strong></em><br />
<em><strong>Şi până-n ceasul de acuma, mai sumbru şi mai învrăjbit,</strong></em><br />
<em><strong>Ca un refren ce te subjugă, şi-l tot repeţi deşi-i ştiut,</strong></em><br />
<em><strong>Iubirea ta mângâietoare în sufletu-mi a dăinuit.</strong></em></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><em><strong>Te voi iubi întotdeuna. Din ceasu-acesta care-mi scapă</strong></em><br />
<em><strong>Şi până-n viitor când timpul, nepăsător, victorios,</strong></em><br />
<em><strong>Îşi va goli clepsidra toată, la cea din urma-a mea etapă,</strong></em><br />
<em><strong>În inimă îmi va rămâne amorul nostru luminos.</strong></em></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><em><strong>Iar mai departe, sub ţărâna, în care trupu-o să coboare</strong></em><br />
<em><strong>Spre a putea dormi mai bine, vreau să te port cu mine-n gând,</strong></em><br />
<em><strong>Iar cei ce-mi vor călca cenuşa cu inima nepăsătoare,</strong></em><br />
<em><strong>De-or fi pe nume să te cheme, sub paşi mă vor simţi vibrând.</strong></em></p>
<h3 class="h">Mâna ta</h3>
<p class="ps" style="text-align: center;"><em><strong>Simt dulce mâna-ţi dragă în mâinile-mi febrile!</strong></em><br />
<em><strong>Lin, degetele tale le-ating, de catifea&#8230;</strong></em><br />
<em><strong>Năvalnice extaze mă copleşesc, subtile,</strong></em><br />
<em><strong>Şi fire nevăzute mă-nlănţuie de ea.</strong></em></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><em><strong>Când simt că tremur, mâna-ţi nădejdea îmi trezeşte,</strong></em><br />
<em><strong>Şi soarta grea mai lesne o pot întâmpina;</strong></em><br />
<em><strong>Oricât de-adâncă-i rana ce-n sânul meu dospeşte,</strong></em><br />
<em><strong>Durerea să-mi aline, mi-ajunge mâna ta.</strong></em></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><em><strong>Când sufăr, câteodată, de mângâiere plină,</strong></em><br />
<em><strong>O simt cum se aşează pe fruntea-mi, ca un scut.</strong></em><br />
<em><strong>Şi fruntea-mi ce spre mâna-ţi, pioasă, se înclină,</strong></em><br />
<em><strong>Roşeste, ca în ziua întâiului sărut.</strong></em></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><em><strong>Atunci, trecuta vană splendoare parcă-nvie;</strong></em><br />
<em><strong>Aş vrea să-mpart cu tine şi drumul cel mai greu,</strong></em><br />
<em><strong>Spre orice ţel, prin noaptea cu bezna ei pustie,</strong></em><br />
<em><strong>Doar de-aş putea de mână să mi te ţin mereu!</strong></em></p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/nu-te-am-iubit-camelia-radulian/">Nu te-am iubit, de Camelia Radulian</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;onc&#117;rs&#064;&#121;ahoo&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>