<p>De câteva milenii bune, aÈ zice chiar de la începuturile civilizaÈiei sumeriene, sunt două lumi Èi două realităÈi umane Èi două civilizaÈii, pentru că avem ”inima” în creierul limbic Èi reptilian Èi ”mintea” în cortex. Ele au coexistat mereu, dar acum, mai mult ca niciodată, această dualitate e tensionată pentru că inima i-a cedat minÈii o bună parte din teritoriile ei, fantasmele ei au slăbit, s-au subÈiat, s-au destrămat, scepticismul a început să înfulece din tărâmurile mitologice Èi să le deÈertifice. <strong>Trăitul în planul raÈiunii ÈubrezeÈte orice credinÈă, ea nu e imposibilă, dar e dificilă, ca mersul pe sârmă. A crede înseamnă a trăi în tensiune. Sârma e întinsă peste prăpastia dintre cele două lumi.</strong></p>
<p>Mă întreb mereu cum de sunt posibile drapajele în aberaÈie, în forme monstruoase de credinÈă.</p>
<p>Scepticismul e o ecluză.</p>
<p>Mă întreb cum e posibil să trăieÈti fără certitudini, fără un axis mundi, fără o direcÈie, fără o ancoră în ceva absolut.</p>
<p>Mă întreb cum e posibil trăitul în credinÈă atunci când realitatea i se opune Èi cum e posibil trăitul într-o realitate în care totul e haos Èi accident.</p>
<p><img class="size-full wp-image-14252 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/10/406678_388802841204106_1612445415_n.jpg" alt="" width="709" height="886"></p>
<p>Grecii antici vorbeau de cele două tipuri de soartă: de predestinare Èi de forÈa motrice a lumii exterioare care i se opune primeia.</p>
<p>Vorbeau de libertatea de a îÈi urma menirea Èi de libertatea oricărui alt for subiectiv Èi a mediului social de a Èi-o obscrucÈiona.</p>
<p>Cred că, între timp, omenirea a obosit. Nu mai are elanul, suflul, răbdarea să trăiască în tensiunea dictată de mersul pe sârmă Èi se prăvăleÈte într-un hău sau altul. CivilizaÈia e vlăguită. Evident că nu e totul în interior Èi evident nu e totul în afară, evident că există o dualitate a existenÈei. a comunicării, a orice. RaÈiunea nu poate totul, suprimarea ei e imposibilă Èi, desigur, nerecomandabilă, inima nu poate nici ea înlocui nimic.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Iar ca să îi lămuresc pe cei care au impresia că e vreo contradicÈie între afirmaÈia: ”gândirea trebuie să fie impersonală, obiectivă Èi neemoÈională” Èi afirmaÈia ”gândirea nu este deloc contrariul subiectivităÈii Èi arderilor emoÈionale Èi inefabilului” voi spune că faptul că nu se amestecă apa cu uleiul nu prespune că apa este contrariul uleiului sau că uleiul e rău Èi apa bună sau invers.</p>
<p><strong>Gândirea e un proces, articulat logic, care implică detaÈare, simÈirea e pe alt plan. Gândirea e mărul din tablou, simÈirea e mărul de pe masă. Nu sunt în contradicÈie.</strong></p>
<p><img id="img" class="aligncenter" src="https://i.pinimg.com/originals/44/a5/3b/44a53b022fd82d064345106ec49f71f0.jpg"></p>
<p>În realitate există mere. Care pot fi ionatane sau pădureÈe, galbene, roÈii sau verzi, coapte, acre sau putrede.</p>
<p>Mărul e bun de mâncat.</p>
<p>Sufletul trăieÈte în realitate. El mănâncă mărul sau nu îl poate mânca.</p>
<p>În minte există doar un desen al mărului, un tablou. În primul rând, mintea face mărul extraplat. În al doilea rând nu îl poate mânca Èi atunci îl contemplă sau analizează. Deduce mirosul Èi gustul din imagine. Dar se poate înÈela, fie fiind prea sigură pe asociere, fie fiind prea sceptică. Gândirea, spre deosebire de suflet, vede multe nuanÈe. Proiectează sensuri acolo unde sufletul decide doar dacă mărul e bun sau rău.</p>
<p>Într-o relaÈie, mintea stabileÈte coordonate valorice Èi de sens, găseÈte virtuÈi merelor pădureÈe Èi cusur celor coapte, vede virtuÈi în putreziciune Èi pete negre în savoare. Doar ea poate separa lucrurile în acest fel, sufletului îi e frig sau cald, liniÈte sau frică. Sufletul poate muÈca mărul Èi îl poate tăia în bucăÈi. Dar nu îl poate separa în culoare pe de-o parte, gust pe de alta, în formă Èi conÈinut.</p>
<p><strong>Sufleteul vede lucrurile Èi fiinÈele închegate, ca întreg.</strong></p>
<p>De aceea nu poate fi convins cu argumente să renuÈe la a mai pofti la ionatane. Se va hrăni, la nevoie Èi cu mere pădureÈe, dar nu le va găsi nicicând gustoase.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong> </strong></p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ilinca Bernea' src='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ilinca-bernea/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ilinca Bernea</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:filozo&#102;i&#101;&#064;&#103;ma&#105;&#108;.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>